Jocul de-a Icar

de Andreea COZMULESCU     Jurnalul de est
Vineri, 6 august 2004, 0:00

(Foto: )

O mina de oameni inimosi ai Aeroclubului Iasi au reusit sa initieze in tainele zborului mii de elevi. Atunci cind ajunge acolo sus, orice om este convins ca isi poate depasi limitele. Iar Iasul are cel mai bun spatiu aerian pentru planorism si parasutism. Din pacate, insa, cele doua sporturi sint prost finantate si rareori sponsorizate.

Primele zboruri – la inceputul secolului trecut

In 1912, citiva elevi de la Liceul National au zburat cu planorul la Iasi. Grupul se numea ,,Infrarosii,,. Apoi, s-au facut zboruri sporadice pe panta de la Vladiceni, intre anii 1935 -1937. Oficial, aeroclubul a luat fiinta la 14 septembrie 1938. Pe acea vreme, terenul de zbor si infrastructura apartineau Flotei de aviatie. In 1940, terenul a fost amenajat pentru aviatia militara.

De acolo si-au luat zborul escadrilele in dimineata zilei de 22 iunie 1941, atunci cind Rom=nia a intrat in cel de-al Doilea Razboi Mondial.
Intre 1942 si 1944, scoala de planorism a fost mutata la Cucuteni, la 10 kilometri vest de oras. Din 1946, s-a revenit la vechiul teren, sub denumirea de ,,{coala de pilotaj – Iasi,,, dupa 18 ani, numele fiindu-i schimbat in ,,Aeroclubul Moldova – Iasi,,.

Doar cei mai buni ajung planoristi

De-a lungul timpului, la Iasi, mii de piloti au obtinut brevete in planorism, remarcindu-se cu prestatii exceptionale la concursurile la care au participat. In plus, au fost obtinute zeci si zeci de distinctii si au fost stabilite 29 de recorduri nationale de planorism.
Pe parcursul unui an, activitatea planoristilor incepe cu inscrierea pilotilor in primele doua luni, cursurile teoretice desfasurindu-se in februarie, martie si aprilie. Examenul de admitere la zbor are loc in aprilie, iar pina in luna noiembrie se deruleaza activitatea de zbor. Pentru noii veniti, cursurile teoretice si activitatea sint gratuite, achitindu-se doar o taxa de inscriere.

Insa, ca sa te poti inscrie, trebuie sa ai intre 16 si 22 de ani si sa fii apt medical. Dar nu ajungi sa zbori daca nu ai absolvit examenul de la finalul cursurilor teoretice. ,,Din cele citeva sute de elevi care se inscriu, ii alegem pe cei mai buni, raminind doar 15,,, ne-a spus Neculai Obada, comandantul Aeroclubului Moldova Iasi, care este si instructor de planorism.


Record national la parasutism

Primele salturi s-au efectuat dintr-un avion Junkers 52, nemtesc. Dupa 1957 s-a folosit avionul AN-2, rusesc. Exceptie facind mitingurile aviatice, unde se folosea avionul Yak. De mentionat ca tot cam pe atunci (in 1953) s-a dat in folosinta binecunoscutul turn de parasutism amplasat in parcul Copou, de unde se efectuau salturi ghidate la platforma si declansate.
Activitatea se desfasura in doua etape, iarna efectuindu-se cursurile teoretice si pregatirea fizica, urmate de examenele de admitere la zbor, care se dadeau in prezenta unor ofiteri MApN. In aprilie incepea zborul, iar avionul venea prin rotatie, cite doua saptamini la fiecare aeroclub.
Pina in 1970, parasutismul era considerat sport de masa, insa acum doar cei dornici de senzatii tari mai merg sa se inscrie la cursuri.
In 1974, parasutistii Aeroclubului Iasi au ocupat pentru prima data locuri fruntase la concursurile nationale si internationale, iar in 1992, echipa de parasutisti a Iasului a stabilit recordul national la opt parasute suprapuse. ,,Recordul este valabil si in prezent, dar nici nu s-a incercat depasirea lui.

Acum avem parasute mult mai bune fata de cele din 1992,,, ne-a mai spus comandantul Neculai Obada.
Ca si la planorism, inscrierile pentru parasutism se fac tot in ianuarie si februarie, fiind urmate de cursurile teoretice, de pregatirea fizica si de examenul de admitere la zbor. Acolo se triaza cei mai buni, raminind primii 20 dintre toti cursantii. ,,Examinarea se face cu un inspector acreditat de la Bucuresti. Acum mai sint 10 din cei 20.

Desi au terminat cu bine pregatirea teoretica si fizica, atunci cind ajung efectiv la salturi, le este frica,,, ne-a spus inspectorul de parasutism Sorin Enghel.
Cursurile si salturile sint, la fel, gratuite, pentru cei care au intre 16 si 22 de ani.
Pentru cei care doresc sa se initieze in tainele acestui sport extrem, statul pune la dispozitie parasuta (a carei valoare se ridica la aproximativ 5.000 de dolari), aeronava si combustibilul pentru zboruri. In rest, parasutistii trebuie sa-si cumpere din fonduri proprii treiningurile, combinezonul si incaltamintea.

Deocamdata, parasutistii ieseni sar dintr-un avion AN 2, fabricat in 1947 si care apartine Aeroclubului Suceava.

Ivona si pasiunea pentru libertate

Totul se petrece, in aer, cu o repeziciune uluitoare. Intr-un timp scurt trebuie sa faci o multime de lucruri, pentru ca pe pamint sa ajungi acolo unde tintesti, in punctul zero. Acesta se afla pe o saltea, in mijlocul unui cerc cu nisip amplasat pe aerodrom. Acolo este tinta pe care trebuie sa o atingi dupa un salt de la 1.000 de metri altitudine.

{i de jos, si din avion, vezi cerul colorindu-se deodata cu o multime de puncte de diferite culori. Ce se intimpla intre cer si pamint stie doar parasutistul si de el depinde sa atinga tinta.
,,Incepatorii trebuie sa sara si sa vina pe aerodrom, nu li se cere la inceput sa ajunga pe platforma de nisip. Cind mai capata experienta, trebuie sa faca si acest lucru,,, ne-a spus instructorul Sorin Enghel. Cind plonjezi, trebuie sa o faci in stilul broastei.

,,Adica bratele trebuie sa fie simetric deschise, iar picioarele la fel, pentru pastrarea echilibrului,,, ne mai explica instructorul Enghel. La capatul a 10 secunde trebuie sa-ti deschizi parasuta, nici mai devreme, nici mai tirziu. In zbor, parasuta este manevrata si, in functie de cit de corecte sint comenzile pe care i le dai, te duce sau nu acolo unde vrei. Saltul se face de la 1.

000 de metri, iar norii trebuie sa fie cu o suta de metri mai sus. La aerocluburile particulare, se sare de la 1.200 de metri, inaltimea de siguranta fiind la 1.000 de metri. Viteza vintului este si ea foarte importanta, limita maxima fiind de 7 m/s.

Mai nou, parasutistii care participa la competitiile mondiale, trebuie sa invinga viteza vintului de 8 m/s, conditii in care parasuta este destul de greu de manevrat. Insa experienta, curajul si ambitia sint armele cu care, de obicei, sportivii inving piedicile.

A trecut prin nori

Ivona Bursuc are 18 ani si, in toamna, va intra in clasa a XII-a la Liceul "Garabet Ibraileanu". De pasiunea pentru parasutism s-a ,,molipsit,, de la fratele sau. S-a numarat printre primii 20 care au trecut de examenul de admitere la zbor si, intr-o buna zi, nici nu prea mai stie cind, si-a dat seama ca e la ,,gura,, avionului si trebuie sa sara. ,,Am sarit, insa nu pot spune cum a fost...

a fost pur si simplu,,, ne-a marturisit Ivona. Desi era la prima saritura, tinara a reusit sa aterizeze chiar pe cercul de nisip, aproape de punctul zero. ,,Este foarte important sa simti, dar sa si gindesti la pilotaj,,, ne-a explicat Ivona. Curajul nu-i lipseste deloc tinerei eleve, care, atunci cind ne-a povestit despre pasiunea ei, era inainte de al 18-lea salt.

Abia aterizase si-si impacheta parasuta. Dupa 17 zboruri, Ivona inca nu reusise sa ajunga in cercul cu nisip, insa era foarte entuziasmata. ,,Mereu mi-am dorit sa pot trece prin nori, dar niciodata nu am reusit asta pina acum. Acum am trecut prin nori si nu pot descrie cit de fericita ma simt,,, ne-a spus tinara, cu ochii sclipind de bucurie.

Ivona recunoaste ca nu doreste deocamdata sa atinga cine stie ce performante in parasutism, fiind acum exaltata de libertatea pe care o simte de fiecare data cind sare din avion. ,,Cind ajung jos, primul lucru pe care il simt este parerea de rau ca nu ma pot intoarce foarte repede in aer,,, mai spune Ivona.

Pe aripile vintului

Are 21 de ani si este studenta in anul 3 la Facultatea de Economie si Administrare a Afacerilor din Iasi. Tatal ei este cunoscutul instructor de planorism Traian Ungureanu, de la care a ,,prins,,, de altfel, si pasiunea pentru sporturile aeronautice. Andreea a zburat inca de cind era mica, dar abia anul acesta s-a hotarit sa parcurga toate etapele pentru obtinerea brevetului.

,,Acum invat sa pilotez singura si zbor cam de doua-trei ori pe zi. Este greu sa descriu sentimentul pe care il ai atunci cind te afli acolo. Atunci cind faci acrobatii, te simti ca si cum ai avea 150 de kilograme deasupra ta si mai ai un pic si te faci una cu planorul. Sint tot felul de exercitii care trebuie parcurse pina la obtinerea brevetului.

Eu am facut o parte dintre ele,,, ne-a povestit Andreea. ,,Am zburat si in alti ani, dar la un moment dat am abandonat, fiind preocupata de altceva,,, a adaugat tinara.
In timp ce Andreea Ungureanu invata sa piloteze, un baietel de zece ani a venit cu parintii sa vada de aproape un planor. Spre marea lui bucurie, Cristian Nedelcu a fost luat si el de instructor in zbor, fiind foarte incintat de plimbarea prin aer. ,,A fost prima data cind am zburat si mai vreau, mi se pare extraordinar.

Numai ca mai am de asteptat pina pot incepe cursurile de planorism,,, ne-a marturisit Cristian Nedelcu.




















596 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă