Dupa ce a inhatat sute de miliarde de la Ministerul Transporturilor, firma de constructii "Consorzio Ponttelo" a uitat sa-si plateasca datoriile catre buget. Cu banii in conturi si cu taxele neplatite, firma s-a dezvoltat si a facut profit. Cum ar veni, statul a devenit "banca deschisa" a italienilor.
Dupa sapte ani de joc de glezne si pasuiri de la Ministerul Finantelor Publice, datoriile firmei au ajuns la peste 250 de miliarde. Amenintati cu executarea silita, acestia si-au achitat cu greu, in transe, datoriile.
Reteta de succes marca "Consorzio Ponttelo" ar trebui patentata: "bagi mana adanc in banii publici si platesti la pastele cailor"! Cele mai profitabile afaceri au fost si sunt inca cele facute pe seama statului. In principal, pentru ca statul plateste intotdeauna mult mai bine decat ar face-o orice alt beneficiar. Fie ca e vorba de servicii, fie ca e vorba de produse.
Un alt avantaj este acela ca functionarii statului, prost platiti si influentabili, nu reprezinta interesele institutiilor pentru care lucreaza. In fond, nu e vorba de banii lor personali, ci de cei publici. Adica ai nostri, ai tuturor. Sau ai nimanui.
Unul dintre "bidoanele sparte" ale fondurilor publice este si Compania Nationala de Drumuri, fosta Agentie Nationala a Drumurilor, aflata in subordinea Ministerului Transporturilor, Costructiilor si Turismului (MTCT). Bugetul acestei institutii este urias, de ordinul miilor de miliarde. Evident, drumurile nationale necesita reparatii intense.
De-a lungul timpului, mai toate afacerile facute de Agentie s-au lasat cu piederi la capitolul "interes public". Au castigat doar "sugativele".
In topul firmelor care au primit contracte de la fosta "agentie de drumuri" se afla si o onorabila companie italiana, "Consorzio Pontello Tirrena Scavi", prin sucursala sa de la Cluj. Conform documentelor oficiale furnizate de MTCT, incepand cu anul 1997, firma italiana a primit contracte de aproape 1.000 de miliarde de lei pentru reabilitarea unor tronsoane de drumuri in Transilvania.
Prima lucrare realizata de italieni a fost cea de reabilitare a tronsonului de drum national Sibiu-Cluj, pe vremea in care ministrul Transporturilor era chiar actualul presedinte Traian Basescu (anul 1997). Valoarea contractului de la acea data a fost de 43,3 miliarde, o suma de-a dreptul colosala.
Desi trebuiau sa predea lucrarea in luna decembrie a anului 1997, receptia lucrarii s-a facut in noiembrie 1998. Personal, Traian Basescu a refuzat sa taie panglica de inaugurare a drumului spre Sibiu, constatand probleme in excutarea lucrarilor. Chiar si asa, "Consorzio" a primit in cursul anului 2000 lucrarea de reabilitare a drumului Turda-Cuci, incasand peste 82 de miliarde de lei.
Apoi, urmatorul tronson, Cuci-Targu-Mures, pentru care a primit 88 de miliarde lei. Pentru acest traseu, data de finalizare a lucrarilor a fost septembrie 2000, dar italienii au facut receptia abia in octombrie 2001. Ultimul contract de rasunet este cel facut cadou de ministrul Miron Mitrea in 2003, pe DN1 Cluj - Huedin, la astronomica suma de 735 de miliarde lei.
"Consorzio" a primit pe "ochi frumosi" lucrarea de reabilitare, dupa ce Agentia Nationala a Drumurilor a reziliat contractul castigatorilor licitatiei initiale. Firmele Contrasimex din Deva si Hidroconstructia Bucuresti au dat in judecata "agentia de drumuri" si sunt pe cale sa castige procesul.
In toate aceste contracte cu statul, italienii au primit pasuiri peste pasuiri si noi termene de realizare a lucrarilor, desi au marit repetat costurile lucrarilor. De vina era, tot timpul, inflatia si devalorizarea monedei nationale. De exemplu, pentru un kilometru reabilitat pe drumul Cluj-Huedin, "Consorzio Pontello" a taxat bugetul public cu aproximativ 3 milioane de euro.
Nici chiar americanii de la Bechtel nu si-au permis sa fie atat de costisitori, in contextul in care sunt dispusi sa realizeze un km de –nota bene– autostrada, de la firul ierbii, cu circa 6 milioane de euro. In tot acest timp, societatea italiana a prosperat, inregistrand profituri grase: in 2003, profit de 54 de miliarde, iar in 2002, un profit de 6,3 miliarde lei.
Cum se realiza acest profit? "Consorzio" nu-si platea obligatiile catre bugetul de Stat. Metoda simpla si eficienta! Adica, primea contractele de la buget, dar, cand era vorba sa plateasca taxele aceluiasi buget, se facea ca ploua. Conform informatiilor oferite de Ministerul Finantelor, "Consorzio" figureaza in baza de date cu datorii anterioare anului 2004 de peste 264 de miliarde lei.
La sfarsitul anului 2004, firma figura cu datorii scadente de 196 de miliarde, dintre care penalizari de circa 9 miliarde. Tot Ministerul anunta ca firma se afla in procedura de executare silita.
Chiar si asa, "Consorzio" a continuat sa primeasca, incepand cu 1998, contracte banoase de la Stat, in conditiile in care legea achizitiilor publice preciza ca firmele cu datorii nu au drept de a participa la licitatii publice. Legea, insa, nu prevede nimic la capitolul incredintari directe!
Recent, intr-un document oficial al Directiei Generale a Finantelor Publice Cluj, se precizeaza ca societatea si-a platit partial restantele, dar ca a ramas cu un minus de 95 de miliarde. Contactat telefonic, reprezentantul "Consorzio" a declarat ca acum trei spatamani firma a reusit sa-si achite, in sfarsit, toate darile catre buget.
Gligor Gavris, purtatorul de cuvant al Finantelor clujene, ne-a confirmat informatia, precizand ca datoriile prezentate de MF sunt pe anul 2004 si ca in luna aprilie a acestui an se vor face modificarile, iar firma va aparea fara datorii. Italienii au scapat la mustata, amenintati fiind de executarea silita. Teoretic, italienii ar fi trebuit executati inca de la primele datorii.
Directorul "Consorzio" a acuzat fosta Administratie a Drumurilor Nationale ca a efectuat cu intarziere platile catre firma si ca, astfel, s-a ajuns la aceste datorii.
De ce a continuat totusi "Consorzio" sa faca afaceri cu Agentia Drumurilor Nationale daca stia ca aceasta intarzie platile, ca va acumula datorii si ca, implicit, va risca sa fi executata? Explicatia oferita de "Consorzio", spun specialistii in drumuri contactati de ZIUA de Cluj, este subtire.
Orice firma care deruleaza contracte publice trebuie sa faca dovada ca poate executa lucrarea din bani proprii, in cazul in care platile de la stat nu sunt la termen. Asa-numitele garantii. De fapt, firma italiana, cu acceptul tacit al Ministerului Transporturilor, a rulat banii publici, s-a dezvoltat rapid si a facut profit in Romania. Un lucru absolut legal.
Dar aproape imposibil in Italia, unde statul te executa la prima mie de lire datorie!
