Generalul Constantin T. Degeratu a fost contestat, inca de la numirea sa, in legislatura 1996-2000, in functia de Sef al Marelui Stat Major General al Armatei de catre asociatiile de revolutionari, in principal Asociatia pentru Adevarul Revolutiei Cluj pentru gradul sau de implicare in represiunea din 21 decembrie 1989.

Pe atunci locotenent colonel si ofiter I in cadrul sectiei Operatii al Comandamentului Armatei a IV-a Transilvania, Constantin T.

Degeratu, conform propriilor declaratii (cuprinse intr-o NOTA EXPLICATIVA cu privire la activitatile intreprinse pe parcursul zilelor de 17-22 decembrie 1989), a actionat ca operator de serviciu si, in aceasta calitate, a "executat ordinele date de comandant si de seful de stat major, am transmis ordine si dispozitii ale acestora la marile unitati si unitatile subordonate, am primit de la acestea diferite comunicari pe care le-am raportat celor carora le erau adresate, am facut diferite propuneri si am tinut evidenta unor activitati".

In plus, "in noaptea de 20/21.12.1989, fiind de serviciu, am intocmit, cu aprobarea comandantului si a sefului de stat major, o varianta de actiune pentru trecerea la apararea pe frontiera de vest numai cu fortele existente la pace, mai putin circa 10% din efective ce urmau sa ramana pentru apararea cazarmilor si altor obiective, pentru zadarnicirea actiunilor teroriste si apararea populatiei.

La intocmirea variantei ne-am consultat cu seful sectiei operatii si seful sectiei pregatire de lupta.

Pentru contracararea actiunilor teroriste s-a stabilit sa se studieze unele variante de actiune vizand apararea sediilor institutiilor politico-administrative, a unor obiective si locuri importante din garnizoanele de resedinta ale unitatilor, precum si apararea populatiei impotriva activitatilor teroriste".

"Nici n-am primit ordin sa intocmesc un astfel de plan, nici nu s-a intocmit un astfel de plan", va minti, 15 ani mai tarziu, fara sa clipeasca, Constantin T. Degeratu.

Abuz in functie, favorizarea infractorului si imixtiune in problemele Justitiei

Ce i se poate reprosa lui Constantin T. Degeratu? In primul rand faptul ca, inca din 1990, a facut tot ce i-a stat in putinta sa ascunda adevarul cu privire la represiunea din decembrie 1989. A facut tot posibilul, inclusiv abuzand de functiile detinute, pentru a obstructiona actul de justitie. Prima data, in 1990.

In saptamana dinaintea "Duminicii orbului" (alegerile din 20 mai 1990 – n.a.), colonelul Tit-Liviu Domsa, comandantul Procuraturii militare Cluj, finalizase cercetarle cu privire la represiunea din Cluj si trecuse la arestarea primilor vinovati de aceasta, urmand sa-l aresteze inclusiv pe comandantul Armatei a IV-a Transilvania, generalul Iulian Topliceanu, pentru care ceruse deja avizul.

Nici nu apucase sa-l aresteze pe cel de-al treilea ofiter, maiorul Ioan Laurentiu Cocan, considerat responsabil de uciderea a 9 civili la Fabrica de Bere, cand, instigati de catre superiorii lor, ofiterii din micro garnizoanele Someseni si Floresti, prin vocea unui purtator de cuvant, un ofiter de intendenta pe nume Manea, au amenintat ca daca nu le sunt eliberati colegii, "ei sunt cu motoarele tehnicii de lupta pornite si vin si ocupa din nou Clujul".

"Vin si ocupa din nou Clujul". Militarii sunt cei care afirma ca in 21 decembrie 1989 "au ocupat Clujul". De altfel, ca unul dintre ofiterii implicati in aceasta amenintare, ajuns intre timp general, ar fi afirmat ca: "isi instaleaza bucatariile de campanie in fata Teatrului National".

Procurorul sef, Tit-Liviu Domsa, a raportat despre aceasta situatie la Bucuresti si, in dupa amiaza aceleiasi zile, au venit de la Bucuresti, cu o cursa speciala, generalul Vasile Ionel (viitor consilier prezidential al domnului Ion Iliescu) si colonelul Mugurel Florescu.

Acestia, fara sa ia legatura sub nici un fel cu procurorul militar sef, s-au dus la Comandamentul Armatei a IV-a, si au discutat (numai ei stiu ce) acolo cu factorii de raspundere (generalul Paul Cheler, proaspat numit comandant al Armatei a IV-a, proaspatul general Dorin Gheorghiu, colonelul Constantin Degeratu si alti ofiteri din cadrul Comandamentului Armatei a IV-a). Dupa aceste discutii, ramase secrete, Mugurel Florescu a preluat dosarul, a sistat cercetarea penala in cazul Cluj si a dispus neinceperea procedurii de arestare a celor pentru care se emisesera mandate. Repetam: fara nici o explicatie.

Subliniem faptul ca toata aceasta imixtiune a Armatei in competenta Justitiei se petrecea in luna mai 1990, cu cateva zile inainte de "celebrele" alegeri din 20 mai 1990 si, deci, este foarte clar ca toate deciziile care s-au luat au avut scop pur politic si electoral, fara nici o legatura cu adevarul si justitia.

In ceea ce-l priveste pe ministrul Victor Atanasie Stanculescu (ministrul Apararii Nationale inpus de catre C.A.D.A. si agreat de C.A.S.A), in intelegere cu acesti ofiteri din comandamentul Armatei a IV-a (Constantin Degeratu, Dorin Gheorghiu, Florian Caba etc.), care au scris NOTE cu privire la "conduita" procurorului militar sef, a inceput sa faca presiuni, in scris, asupra procurorului general al Romaniei, domnul Gheorghe Robu, pentru ca acesta sa-l treaca in rezerva pe procurorul militar sef de la Cluj.

"Domnului Gheorghe Robu

Procuror General al Romaniei

Va trimit alaturat notele cuprinzand aprecieri referitoare la activitatea si conduita col. de justitie Domsa Tit Liviu, procuror militar sef al Procuraturii Militare Cluj, din partea domnilor generali D. Gheorghiu si Florian Caba, precum si a domnilor colonei M.

Popescu si Constantin Degeratu, toti cu functii importante in cadrul Armatei a 4-a Cluj (…)"

In ce-l priveste pe Constantin T. Degeratu, acesta, intervievat in legatura cu acuzatiile care i se aduc de catre martori - militari activi sau in rezerva in decembrie 1989 - potrivit carora el ar fi intocmit harta desfasurarii trupelor armate in Cluj, acesta se da dizident - cica, intre 1973, cand a terminat Academia Militara, si mai 1990, nu a indeplinit, "din motive politice", nici o functie de comanda sau conducere in Armata romana. Consilierul de stat precizeaza ca avea "un dosar foarte incarcat": trei cumnati preoti, doi fugiti in strainatate, un socru care nu a vrut sa intre in CAP si a fost persecutat in perioada aceea.

A fost atat de persecutat incat a fost protejatul lui Iulian Topliceanu, comandantul Armatei a –IV-a Transilvania, pentru care, dupa cum am aratat mai sus, in zilele in care procurorul militar Tit-Liviu Domsa a inceput sa desteleneasca implicarea criminala a comandantilor si ofiterilor Armatei romane in represiunea civililor, existand pericolul de arestare a "binefacatorului" sau, a facut tot posibilul sa mistifice adevarul si sa impiedice aplicare justitiei, de la minciuna in propriile declaratii, la note informative (delatiuni si turnatorii de militian, domnule consilier prezidential!) impotriva procurorului militar Tit-Liviu Domsa, la campania mincinoasa si mizerabila purtata in presa militara impotriva lui Calin Nemes (pana cand acesta a cedat si s-a sinucis), mergand pana la a interzice, in calitatea sa de comandant al Statului Major General al Armatei de a interzice subordonatilor sai sa se prezinte sa dea declaratii cu privire la desfasurarea represiunii din Decembrie 1989, fara acordul ministrului Apararii.

Acuzatia de imixtiune in anchetele revolutiei este legata si de celebrul ordin nr. 522, din 1997, care stipula (cu nerusinare) ca "se suspenda temporar" dreptul tuturor angajatilor din subordinea Statului Major General al Armatei, militari sau civili, de a furniza presei informatii cu privire la "activitatea proprie sau a altor persoane pe timpul evenimentelor din decembrie 1989".

Prin acelasi act se stabilea ca "prezentarea personalului militar si civil la organele de ancheta si judecata, in orice calitate, pentru fapte legate de evenimentele din decembrie 1989 se va face numai cu aprobarea ministrului Apararii nationale".

Aceasta decizie a fost luata in urma unor declaratii facute de generalul Florian Caba, acuzat pentru reprimarea manifestantilor din decembrie ‘89.

De altfel, in luna mai 1998, procurorii militari Dan Voinea - sef al Sectiei Parchetelor Militare - si generalul Carp, seful Serviciului Urmarire Penala, au dat o ordonanta prin care dispuneau "disjungerea din dosarul penal nr. 217/P/1997 a cauzei privind pe invinuitul general de brigada Caba Florian si numitii Pralea Pantelimon, Gheorghiu Dorin, Grigoras Gheorghe, Degeratu Constantin, toti generali, si colonelul Voica Vasile".

In actul mentionat se considera necesara disjungerea cauzei ce-l privea pe generalul Caba pentru ca, in urma cercetarilor, a rezultat ca in dosar pot fi implicate penal si alte persoane, printre care si generalul Constantin Degeratu. Si atunci este normal ca Degeratu sa intervina grosolan in treburile interne ale Justitiei?

"Ucigas din pix"

Declara, dupa 15 ani, domnia sa: "In timpul evenimentelor din 1989 am fost surprins de aceste evenimente in cadrul Sectiei Operatii a Armatei a IVa de la Cluj, ofiter cu cercetarea stiintifica.

Din pacate, ca in toate celelalte garnizoane, si in garnizoana Cluj evenimentele care s-au produs s-au produs ca urmare a gravei deficiente de comanda si de conducere, pornita de la Ministerul Apararii Nationale si pana la cei care au trebuit sa puna in aplicare astfel de ordine.

E firesc sa se fi intamplat asa, pentru ca a fost o armata complet nepregatita pentru astfel de evenimente si, normal, in astfel de situatii, lipsa de pregatire isi spune cuvantul", a relatat generalul Degeratu. El a mai spus ca principala cauza a acestor evenimente este ca nu s-au produs nici un fel de planuri.

"Nici n-am primit ordin sa intocmesc un astfel de plan, nici nu s-a intocmit un astfel de plan", sustine, fara sa clipeasca, Constantin T. Degeratu.

Sa o parafrazam pe Elena Ceausescu, au sa va judece colegii dumneavoastra, ofiterii, domnule consilier prezidential.

Ia sa vedem ce "grave deficiente de comanda" s-au produs, in afara de faptul ca poate au avut unii ofiteri o strangere de inima cand li s-a ordonat sa-si impuste concetatenii, si ce ordine nu s-au primit si nici nu s-au executat.

Lt. col. Marangoci Dumitru: "In noaptea de 20/21.12.1989 am dormit in cazarma, iar in dimineata zilei de 21.12.1989, in jurul orelor 11.00, am primit ordin sa ma duc la col. Lates si impreuna sa ne deplasam in garnizoana Floresti pentru a conduce unitatile din micro-garnizoana Floresti.

Pentru aceasta am fost chemat la comandantul armatei general colonel Iulian Topliceanu care, in prezenta colonelului Degeratu (insignifiantul, oprimatul politic si nebagatul in seama, destoinicul ofiter 1 din Sectia Operatii! – n.a.), colonelului Gheorghiu, colonelului Georgescu, locotenent colonelului Rogojan, intr-un stil foarte alert si mereu intrerupt de telefoane, mi-a dat ordinul, fiind impreuna cu colonelul Lates, sa facem deplasarea la Floresti in vederea asigurarii organizarii activitatilor in garnizoana Floresti.

Plecand la Floresti mi-am luat cu mine un carnet neinregistrat, in care mi-am facut notitele pe care le-am considerat necesare (...) pe care il predau anchetei (...) Referitor la notitele facute in caiet, arat ca pe verso-ul la prima fila am notat subunitatile, respectiv companii si plutoane constituite in U.M.01215 Floresti, rezultand in total un numar de 5 plutoane cu 144 militari si 6 ofiteri. Pe a doua fila efectivele de la U.M. 01485.

Pe a treia fila mi-am facut un tabel grafic cu evidenta subunitatilor si locul unde initial au fost planificate sa mearga si apoi, inscris cu creionul, locul real unde s-au dus (deci, au existat planuri – n.a.).

Lt. col. Cocan: "Planurile si hartile (dupa care s-a efectuat represiunea in 21 decembrie 1989 in Cluj) au fost intocmite de catre lt. col. Degeratu Constantin, azi general de corp de armata. Evident, acesta a primit ordine de la sefii sai, respectiv general Iulian Topliceanu, lt. col. Gheorghiu Dorin si col.

Pantelimon Pralea, ultimii facuti ulterior generali. I-am semnalat acest aspect si lui Surdescu in timpul anchetei si acesta mi-a replicat: «Cu pixul n-au omorat oameni». Chiar asa? Ei nu au nici o raspundere? M-am dus, eu, maiorul Cocan, de unul singur la Fabrica de bere sa omor oameni?"

Colonel (in prezent general) Lates Vasile: "Pe la orele 12.00-12.30, nu mai retin cu exactitate, am fost chemat la comandantul Armatei impreuna cu lt. col. (ulterior general – n.n.) Marangoci Dumitru si am primit ordin sa ne deplasam la Floresti, de unde vom asigura impreuna cu comenzile unitatilor si marii unitati indeplinirea misiunilor pe care le vom primi (...) Cunosc ca lt. col.

Degeratu Constantin, la acea data ofiter in cadrul Sectiei operatii, a inscris pe o harta a Clujului locurile unde urmau sa se deplaseze unele subunitati din Floresti. (...) Avand doar harta si 2 statii de comunicare radio pe ultrascurte, am ajuns la Floresti chiar in momentul in care se terminase mitingul la televiziune, iar acolo am aflat ca transmisiunea televizata din Bucuresti s-a intrerupt. Se discuta asupra faptului ca fusesera unele zgomote, rumoare, ar fi fost aruncate lozincile, dar nimeni nu stia in mod precis.

Am chemat comandantii de unitati si le-am prezentat harta cu misiunile intocmita de lt. col. Degeratu Constantin (din aceasta declaratie si altele similare, rezulta cu claritate implicarea actualului consilier prezidential, generalul Degeratu T.

Constantin, in crearea variantelor de actiune impotriva manifestantilor din 21 decembrie 1989 – n.a.), insa comandantii unitatilor mi-au spus ca ei cunosc aceste misiuni si ca au si executat recunoasteri in vederea executarii in bune conditii a misiunilor (...)

Deci, aflat la adapostul a 15 ani in care Justitia aservita lui Ion Iliescu si-a batut joc de adevarul cu privire la ceea ce s-a intamplat in decembrie 1989, generalul Constantin T.

Degeratu, proaspat consilier prezidential pe probleme de aparare, considera ca poate sa minta senin in ceea ce priveste gradul sau de implicare in represiunea ordonata de catre Ceausescu si executata, fara cracnire, de catre comandantii si ofiterii fara onoare ai bravei Armate romane.