Ultimele tunuri ale guvernarii PSD

de Mihai Petean     Gazeta de Bistrita
Luni, 14 februarie 2005, 0:00

Tunurile de adio



Unul dintre ultimele tunuri ale administratiei Nastase a fost atribuirea contractelor de modernizare ale drumurilor nationale DN 1C Cluj Napoca - Dej si DN 17 Dej - Sadova.

La finele anului trecut, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADN) a semnat o serie de contracte pentru reabilitarea a 213 km de sosea intre Cluj si Sadova, judetul Suceava. Suma pentru contractele atribuite se ridica la peste 6.000 de miliarde lei, adica 165 milioane euro.

In judetul Bistrita-Nasaud vor fi modernizati aproape 110 kilometri de sosea, iar valoarea lucrarilor depaseste 2.200 de miliarde de lei.

MIHAI PETEAN

Castigatorii acestor contracte au fost 7 firme internationale: una din Spania, una din Germania, una din Israel si patru din Grecia. Dintre acestea, una singura nu a mai fost implicata in licitatiile cu fonduri europene din Romania.

Restul reprezinta o increngatura de joint venture-uri (asocieri) internationale, care se leaga si se dezleaga, se infiinteaza si se radiaza, in functie de licitatiile care urmeaza. De asemenea, dintre cele 7 firme, 6 au fost implicate in atribuiri sau adjudecari de contracte care au trezit grave suspiciuni.

In luna iunie a anului 2003, Regia Autonoma Administratia Nationala a Drumurilor (a carei urmasa este CNADN), a anuntat invitatia de precalificare pntru licitatia internationala restransa in vederea atribuirii contractelor de modernizare a sectoarelor de drum de pe DN 1C si DN 17.
Precalificarea si licitatia pentru contracte erau deschise firmelor si asocierilor din toate tarile. Costurile contractelor urmau sa fie suportate dintr-un imprumut obtinut de la Banca Europeana de Investitii. Fiind vorba despre sume imense, aproape cate o mie de miliarde de lei pentru fiecare contract, multe firme si-au depus ofertele.

Astfel, au existat intre 11 si 16 oferte pentru fiecare sector de drum. Drumul de la depunerea dosarelor la semnarea contractelor a fost insa unul lung, anevoios si plin de “smecherii balcanice”.

Astfel, semnarea contractelor s-a incheiat abia in luna noiembrie a anului trecut, iar lucrarile, programate sa inceapa luna trecuta, sunt mult intarziate. Termenul de executie al acestora este de 36 de luni la fiecare tronson.

Potrivit unor surse din domeniul constructiilor de sosele, in Romania, la asemenea licitatii, unde miza este de sute de miliarde de lei, functioneaza un mecanism simplu al spagii: un milion de dolari, pentru fiecare 50 de kilometri! Şpaga se da la cel mai inalt nivel, adica esalonul unu al Ministerului.

Bineinteles la licitatia in cauza nu exista nici o dovada a vreunei spagi.

Aktor, amator de antreprenori

Dintre cele patru firme grecesti, una singura, Mochlos, nu a mai fost implicata in licitatiile romanesti. O a doua firma, Aktor, este una dintre cele mai mari societati de constructie din Grecia. In Romania, Aktor s-a aflat in mijlocul scandalului legat de consolidarea Palatului Justitiei din Bucuresti.

La mijlocul anului trecut, firma elena a depus o plangere la Inspectoratul de Stat in Constructii, precum si la forurile europene, privind licitatia consolidarii Palatului de Justitie. Atunci, grecii fusesera descalificati, pe nedrept spun ei, in urma unor jonglerii efectuate la Ministerul Justitiei si Ministerul Lucrarilor Publice.

Aktor a cerut la vremea respectiva demisia Ministrului Justitiei, Rodica Stanoiu. Contractul pierdut de firma se ridica la peste 20 milioane de euro. In 2002, aceeasi firma a fost la un pas de a priva Consiliul Judetean Suceava de un Centru de Afaceri.

Aktor isi adjudecase o licitatie pentru un proiect de construire a unui centru de afaceri, finantat prin Sapard. Dar, din cauza preturilor mici la care vroia sa dea in subantrepriza lucrarea, intarzierile fata de graficul de executie au fost mari, existand riscul retragerii finantarii Sapard.

In prezent, la Ministerul Finantelor figureaza o singura firma Aktor, Aktor Societate Tehnica Anonima - Halandri, Grecia - Sucursala Bucuresti, Romania. Firma a fost inregistrata in data de 6 februarie 2004. La fel, apare o singura firma numita Mochlos, si anume Mochlos SA Grecia, Sucursala Romania, inregistrata in 11 noiembrie 2004.







Ciulama greceasca

Celelalte doua companii grecesti care s-au infruptat din imprumuturi BEI sunt Efklidis-AEGEK si Proodeftiki. Prima dintre acestea este de fapt o asociere intre doua firme, Efklidis si AEGEK. Acestea, impreuna cu Proodeftiki, au fost implicate in mega scandalul legat de DN 1, in zona Baneasa-Otopeni.

Efklidis si-a adjudecat contractul pentru modernizarea a 4 kilometri, in zona respectiva, contra sumei de 36 milioane de euro. Modernizarea insemna de fapt construirea unei benzi in plus, a unor trotuare si a catorva pasaje pietonale.

Pretul a fost considerat suspect, avand in vedere ca este de cinci ori mai mare decat costul unei portiuni similare de pe Autostrada Bucuresti-Pitesti. Principalul advesar la licitatie al firmei Efklidis a fost Proodeftiki.

Numai ca, asa cum veti vedea, cele doua firme sunt de fapt… aceeasi firma! Cele trei societati, in diferite combinatii, au participat la multe licitatii organizate de Ministerul Transporturilor, primind peste 40 milioane de euro.

Pe langa acestea, Proodeftiki se mandreste cu un contract de 1,2 milioane de euro (cofinantare europeana) pentru consolidarea malului stang al Dunarii in zona portului Corabia. Proodeftiki a mai obtinut, de la Ministerul Transporturilor, tot pe fonduri BEI, un alt contract dubios, pentru reabilitarea unei bucati din DN 66.

Lucrarea s-a castigat pe numele unei asocieri Proodeftiki si Contransimex.

Numai ca nu s-a luat in calcul faptul ca, in anii '90, firma romana a contractat credite externe de zeci de milioane de dolari cu garantia statului, credite pe care apoi Contransimex nu a reusit sa le achite, statul roman platind aproximativ 25 milioane de dolari, din banii publici - ratele aferente.

Efklidis se lauda cu un contract (cofinantare europeana) de 15 milioane de euro pentru realizarea zonei turistice Luna Şes - Borsa si cu un contract de 5 milioane de euro, tot cofinantare europeana, privind modernizarea infrastructurii in zona Busteni - Valea Alba.

AEGEK, printre altele, are la activ doua contracte cu Primaria Calafat, in valoare de peste 6 milioane de euro, tot fonduri europene.

Cumetrie in trei

Site-ul oficial al Ministerului Finantelor consemneaza date interesante privind evolutia catorva dintre societatile care vor reabilita drumul Cluj-Napoca - Sadova. Astfel, societatea "Proodeftiki-Atemke-Efklidis SA Grecia, sucursala Cluj", inregistrata in 1998, are un capital social de zero lei si nu figureaza cu participare straina la capital.

AEGEK Rom Construct SRL este inregistrata din 13 februarie 1998. De atunci, numarul salariatilor firmei a crescut exponential: de la 1 la 6! In 1999, firma a avut pierderi de 2,9 miliarde lei, iar in 1999 pierderile au ajuns la 4,3 miliarde lei. Anul 2001 a fost singurul an in care AEGEK Rom Construct SRL a lucrat in castig, avand un profit de 1,1 miliarde lei.

In 2002 si 2003, firma a avut de asemenea pierderi de 7,8 miliarde lei, respectiv 20 miliarde lei. In arhivele Ministerului Finantelor mai figureaza o firma, AEGEK SA Atena, Sucursala Bucuresti, inregistrata in 22 ianuarie 2004.

Efklidis apare o singura data in scriptele Ministerului Finantelor: Efklidis SA Atena, Sucursala Bucuresti Romania, firma inregistrata in 2002. In 2003, Efklidis a avut profit de 176 milioane lei. Proodeftiki apare insa de patru ori in arhiva Ministerului. Proodeftiki Construct SRL, infiintata in 1998, a fost radiata in 2000.

Un an mai tarziu apare din nou Proodeftiki Construct SRL. Adresa firmei: Cluj Napoca, Piata Cipariu, nr. 9. La aceeasi adresa insa figureaza si firma "Proodeftiki-Atemke-Efklidis SA Grecia, sucursala Cluj"! Proodeftiki Construct SRL a avut in 2002 pierderi de 920 milioane lei, iar in 2003 profit de 47 milioane lei.

Pe langa Romconstruct mai apare si Proodeftiki Management SRL cu sediul in Bucuresti, firma infiintata in 1998, dar care nu are depus nici un bilant contabil. De asemenea, Proodeftiki SA Atena Grecia, Sucursala Bucuresti fiinteaza din 2002, dar nici aceasta firma nu a depus vreun bilant contabil.

Datori, dar castigatori

Nici consortiul israelian JV Roichman Bros (Shomron) Infrastructures 1993 & ASHTROM International Ltd. nu este unul de care sa nu se fi auzit, numele sau fiind legat de o serie de proiecte controversate. Roichman - Ashtrom este beneficiarul unui cadou de 181 milioane de euro din partea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

Acesta din urma le-a dat israelienilor un tronson din autostrada Brasov - Bucuresti. Spunem “le-a dat” intrucat, desi investitia depaseste un miliard de euro, alegerea societatilor nu s-a facut in urma unei licitatii.

Guvernantii au preferat varianta unui parteneriat public-privat care permite selectia contractorului doar in baza caietului de sarcini. De asemenea, consortiul Roichman - Ashtrom a fost implicat intr-un scandal legat de o licitatie pentru modernizarea unor strazi din Cluj.

Roichman - Ashtrom licitase alaturi de Garboli Conicos SpA - Tirrena SpA, Italia, pentru reabilitarea a 288 de strazi. Valoarea contractului era de peste 50 milioane de euro. Licitatia a fost anulata de noua administratie clujeana, firma a dat in judecata Primaria, iar procesul nu s-a incheiat inca.

Referitor la aceasta licitatie, viceprimarul Adrian Popa a acuzat precedenta administratie a municipiului ca a intocmit un "caiet de sarcini pentru incurajarea spagii". Mai exact, era vorba de o prevedere trecuta cu pixul in caietul de sarcini, prevedere ce se referea la acordarea de discounturi de catre firme la valoarea ofertei.

Roichman Romania SRL figureaza ca mare datornic catre Statul Roman, la pozitia 447, pe site-ul Guvernului Romaniei.

Apropiatii lui Mitrea

Conducerea firmelor Ashtrom Group si Roichman Bros. Ltd. se afla in relatii apropiate atat cu ministerul de resort israelian, cat si cu cel roman. In 2002, cu ocazia vizitei in Romania a unei delegatii oficiale conduse de ministrul israelian al Transporturilor, Ephraim Sneh, acesta s-a intalnit cu omologul sau roman, Miron Mitrea.

Din delegatia israeliana facea parte si o serie de oameni de afaceri, printre altii aflandu-se si Haim Giron, presedinte si director general Ashtrom Group, si Jacob Roichman, presedinte Roichman Bros. Ltd. In Romania sunt inregistrate trei firme Roichman: Roichman Bros (Shomron) Romania SRL, Roichman Bros (Shomron) Ltd.

Israel - SRL Sucursala Bucuresti si Roichman Romania SRL. Prima functioneaza din 2000 si a avut in fiecare an de atunci datorii de peste 50 miliarde lei; cea de-a doua a fiinteaza din 1999 dar nu are depus nici un bilant contabil, iar Roichman Romania SRL a fost inregistrata din 10 noiembrie 2000.

In anul urmator, firma a avut datorii de 315 miliarde lei si pierderi de 5 miliarde lei; in 2002 a avut datorii de 369 miliarde lei dar profit de 1,9 miliarde lei, iar in 2003, datorii de 255 miliarde lei si profit de 7 miliarde lei.

Cine imparte…

Germanii de la Max Boegl nu sunt straini nici ei de licitatiile romanesti cu fonduri europene, ei fiind prieteni la catarama cu o serie de firme italiene abonate la lucrarile romanesti de drumuri. Una dintre aceste firme italiene este SC Romstrade, care a obtinut in 2004 un contract de 7,4 milioane euro (bani Phare) pentru reabilitarea DN 21.

Numai ca in actionariatul Romstrade se regaseste firma Italstrade, care, la randul ei, are si un alt contract castigat la Ministerul Transporturilor. Italstrade are, culmea, DN 66 - acolo unde lucreaza si cei de la Proodeftiki -Contransimex. Contractul Italstrade valoreaza 16,2 milioane de euro. Italstrade face parte din concernul Astaldi.

Iar Astaldi are trei contracte castigate pe cont propriu la Ministerul Transporturilor, in valoare totala de 30,4 milioane euro. La Registrul Comertului, Astaldi Roma SA apare ca fiind radiata. Numele Astaldi se gaseste intr-un joint-venture format in 2004: "Astaldi - Max Bogl - CCCF JV SRL", cu o participare straina la capitalul social de doar 9.

297 dolari. Celelalte firme care compun joint-venture-ul au, la randul lor, alte contracte castigate in perioada 2003-2004.
CCCF este o firma romaneasca, Compania de Constructii Cai Ferate. O “rasfatata” a banului public, CCCF a primit, in total, in diferite asociatii cu alte firme, contracte de peste 70 milioane de euro.

Intamplator sau nu, in Consiliul de Administratie al firmei CCCF SA - partenerul Astaldi si Max Boegl- se regaseste, la Registrul Comertului, Aleodor Francu, fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor, actual sef de cabinet al premierului Tariceanu.

Aleodor Francu a declarat ca in momentul numirii sale in noua functie, a notificat Consiliul de Administratie al CCCF in vederea retragerii. Cam tarziu!
Wilheim Geiger are o reprezentanta in Romania, Wilhem Geiger SRL, care functioneaza din 1999. De atunci, firma a lucrat in castig, avand profit de 55 milioane lei (in 1999), 283,9 milioane lei (2000), 1,7 miliarde lei (2001) 1,9 miliarde lei (2002) si 1,3 miliarde lei (2003).


BOX 1

Cine imparte potul cel mare?
DN 1C, Cluj - Livada (30 km)
Castigator: FCC Construccion (Spania)
Pret: 850,198 miliarde lei

DN 1C, Livada - Dej (23,528 km) si DN 17, Dej - limita judetului Cluj / Bistrita Nasaud (6,5 km)
Castigator: JV Efklidis - AEGEK (Grecia)
Pret: 565,051 miliarde lei

DN 17, limita judetului Cluj / Bistrita Nasaud - Bistrita (52,4 km)
Castigator: Proodeftiki SA (Grecia)
Pret: 794,854 miliarde lei

DN 17, Bistrita - Tureac (32,1 km)
Castigator: Wilheim Geiger + Max Bogl 4R7 JV (Germania)
Pret: 564,683 miliarde lei

DN 17, Tureac - limita judetului Bistrita-Nasaud / Suceava (25 km)
Castigator: JV Roichman Bros (Shomron) Infrasturctures 1993 & ASHTROM International Ltd. (Israel)
Pret: 847,181 miliarde lei

DN 17, limita judetului Bistrita-Nasaud / Suceava - Iacobeni (39 km)
Castigator: Aktor SA (Grecia)
Pret: 1.050,376 miliarde lei

DN 17, Iacobeni - Suceava (28 km)
Castigator: Mochlos SA (Grecia)
Pret: 1.397,995 miliarde lei

Total: 213 km la pret de 6.025.341.957.937 lei, adica 163,7 milioane euro

Box 2

Proodeftiki, Roichman-Ashtrom si Mochlos au sarit pe locul 1

Dupa depunerea dosarelor pentru licitatie s-a stabilit o ordine preliminara a castigatorilor. Apoi insa, surpriza: la o serie de contracte, primii 6-7 ofertanti au fost descalificati din licitatie. Reprezentantii firmelor respective spun ca nici acum nu stiu de ce au fost descalificate.

In urma acestor descalificari, firmele de pe locurile 6, 7 sau chiar 8 au ajuns pe locul intai, iar apoi si-au adjudecat licitatiile. Astfel, potrivit surselor noastre, Proodeftiki, Roichman-Ashtrom si Mochlos si-au adjudecat contractele, dupa ce initial se clasasera abia pe locurile 8, 5, respectiv 6.

BOX 3

Preturi umflate

Potrivit unor surse din domeniul constructiilor de drumuri, modernizarea unui kilometru de drum poate ajunge chiar si la un milion de euro. Pretul depinde de anvergura lucrarii, de numarul de podeturi, punti si de alte detalii tehnice. Un pret de 700.000 de euro (23 miliarde de lei) pe kilometru este unul normal.

Iata o medie a costurilor pe kilometru de drum stabilita de cele 7 firme:
FCC Construccion (Spania) - 28,3 miliarde lei / km;
JV Efklidis – AEGEK (Grecia) - 86 miliarde lei / km;
Proodeftiki SA (Grecia) - 15 miliarde lei / km;
Wilheim Geiger + Max Bogl 4R7 JV (Germania) - 17 miliarde lei / km;
JV Roichman Bros (Shomron) Infrasturctures 1993 & ASHTROM International Ltd. (Israel) - 33 miliarde lei / km;
Aktor SA (Grecia) - 26 miliarde lei / km;
Mochlos SA (Grecia) - 49, 8 miliarde lei / km;


Italienii scosi din schema au partea lor

Marele perdant al scestei afaceri este concernul italian Consortio Poltello Tirrena Scavi Romania SA, despre care GAZETA de Bistrita scria in primavara ca incearca sa dea lovitura cu reabilitarea unui tronson din DN 17.

Italienii, care se si vedeau printre castigatorii licitatiei, au batut palma cu Primaria Bistrita-Bargaului pentru a putea exploata cariera de piatra de la Colibita, in baza unei asociatii in participatiunie pe trei ani pntru care platesc rusinoasa suma de 23.550 dolari.

Planurile italienilor au fost date peste cap, iar acestia au fost trimisi la plimbare in urma licitatiei organizate la Bucuresti. Totusi, administratorii firmei nu se lasa si vor isi indese ceva bani in buzunare de pe urma modernizarii DN17.

Ei au depus de curand la Agentia pentru Protectia Mediului Bistrita-Nasaud un proiect prin care solicita aprobare pentru montarea unei statii de concasare si sortare agregate. Cu alte cuvinte, italienii vor sa vanda piatra concasata de la cariera din Colibita societatilor care au castigat licitatia.

Restul de piatra pentru portiunea de drum ce trece prin judetul Bistrita-Nasaud poate fi obtinuta din zacamintele aflate la Magura Ilvei. O cariera din zona respectiva a fost cumparata de curand de grupul Lafarge Romania, specializat in productia de ciment, iar o alta apartine unei personae fizice.

Despre intentiile italienilor de la Consortio Poltello Tirrena Scavi Romania SA vom reveni intr-un alt material in viitorul apropiat.























188 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă