Braconaj arheologic in sit-ul Piatra Craivii

de Ovidiu Hategan     Romania libera Editia Transilvania-Banat
Marţi, 2 august 2005, 0:00

Echipa de arheologi condusa de Cristi Plantos (angajat al Muzeului National al Unirii din Alba Iulia) a descoperit pe unul dintre cele mai importante sit-uri dacice din Romania, cel de la Piatra Craivii (judetul Alba) o incinta circulara, legata probabil de un sanctuar gasit in zona in urma cu 45 de ani.



Munca arheologilor este umbrita, insa, de numeroasele interventii ale cautatorilor de aur dacic, care au ajuns si in aceasta zona, dupa ce au devastat Muntii Orastiei.



Sit dacic de importanta nationala



Cea mai importanta descoperire a fost facuta in zona nord-vestica a sit-ului, pe terasa a V-a, unde a fost gasita o incinta circulara, situata in apropierea unui sanctuar identificat in anii '60 de catre o echipa condusa de Ioan Berciu. Arheologii considera ca intre cele doua ar putea fi o legatura.



Sapaturile din iulie 2005 au scos la iveala, de asemenea, un inventar foarte bogat de obiecte din ceramica, piese din bronz si fier si oase.



O alta sectiune de sapaturi a fost trasata in punctul Sura, unde s-a descoperit o portiune dintr-un zid de piatra mentionat si de cercetatori mai vechi, dar a carui functiune nu se cunoaste cu precizie. Tot acolo a mai iesit la iveala o locuinta cu mai multe faze de evolutie (cu vetre suprapuse) si, de asemenea, cu un inventar foarte bogat.



Arheologii banuiesc ca si locuinta si locatarii au avut un sfarsit violent, cel putin daca tinem cont de faptul ca a fost incendiata, iar in apropiere au fost descoperite varfuri de sageti si oase care vor fi trimise la analize.



Potrivit coordonatorului sapaturilor, Cristi Plantos, cetatea dacica de la Piatra Craivii a fost descoperita in anul 1960 cu prilejul unor sapaturi efectuate la o cetate medievala cunoscuta din documentele maghiare (secol XIII). In anii '80 au mai fost facute cateva sondaje, iar sapaturile au fost reluate in 2005 cu scopul dezvelirii aproape integrale a partilor considerate mai importante.



Sit-ul are 11 terase amenajate in epoca dacica, unele sapate in stanca si, pe un platou situat la peste 1.700 de metri, o fortificatie din blocuri de piatra fasonata. Terasa a V-a este cea mai bogata in material documentar. In urma unor sapaturi mai vechi, aici a fost gasit un sanctuar rectangular si o alta incinta circulara, gropi de cult si ateliere mestesugaresti.



Sit-ul, pus in pericol de cautatorii de comori



Spre dezamagirea lor, membrii echipei de arheologi (majoritatea studenti si masteranzi ai Universitatii "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia) au constatat ca grupurile de cautatori de aur dacic au ajuns si in acea zona si au mutilat locurile in care s-au efectuat sapaturi mai vechi.



Acestia au gasit numeroase gropi de braconaj, unde cautatorii de comori au sapat sau au inceput sapaturi in cautarea metalelor pretioase.



"Zona este intens braconata, iar sit-ul este in pericol. Peste tot am gasit gropi rezultate de la cautatorii de comori" a afirmat Plantos. Unele dintre gropi par vechi de cateva luni, iar altele par mai recente.



Acesta a facut un apel la autoritati pentru stoparea fenomenului, cu atat mai mult cu cat se doreste punerea in valoare turistica a sit-ului, pentru anul acesta fiind programata o ridicare topografica.



Cautatorii de comori sunt foarte bine dotati, in cele mai multe cazuri dispun de detectoare performante de metale, masini de teren si de ajutor din partea unor localnici si chiar a autoritatilor locale.



Chiar si atunci cand sunt prinsi, acestia reusesc sa iasa "basma curata", fie din cauza unor relatii la nivel foarte inalt, in lumea buna a colectionarilor din Bucuresti, fie folosindu-se de "chichite" din legislatia romaneasca deficitara in acest domeniu.
























597 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă