Mostenirea funariota

de Nicoleta Nap     Buna ziua, Ardeal
Vineri, 5 august 2005, 0:00

Emil Boc a castigat alegerile locale pe un val imens de simpatie si gratie unui capital de imagine obtinut in perioada mandatului parlamentar, in special cu sprijinul presei locale si centrale, insetate dupa stiri de ultima ora.



Asteptarile clujenilor de la noua administratie au vizat, in iulie 2004, in special domenii ca reabilitarea strazilor, constructia de locuinte, cresterea nivelului de trai (in special prin atragerea investitiilor straine), realizarea centurii ocolitoare, decongestionarea traficului rutier, reabilitarea centrului istoric, spatii verzi, locuri de joaca.



Ca o chestiune generala care ar fi contribuit la realizarea acestor obiective, prevazute si in strategia de campanie a lui Emil Boc, clujenii se asteptau la o administratie mai dinamica, implicata activ in viata comunitatii locale, debirocratizata si dezbracata de clientelismul specific fostei administratii.



Hibele administratiei Funar au ramas valabile dupa mai bine de un an de la alegerea lui Emil Boc drept primar al Clujului. Cu tot aplombul sau democrat si look-ul occidental, actualul edil nu a reusit sa rezolve "problemele istorice# care se rasfrang asupra populatiei.



Situatia drumurilor era piatra atarnata de gatul administratiei Funar. Chiar daca fostul primar s-a scufundat odata cu aceasta problema majora (strazile pline de gropi fiind tema cu impactul negativ cel mai crescut in privinta imaginii lui Gheorghe Funar), clujenii suporta aceeasi situatie si in mandatul lui Emil Boc.



Desi s-a demarat deja un program de reabilitare a 288 de strazi, procesul de reconstructie a infrastructurii rutiere va dura ani de zile. Daca Funar era profund afectat din punct de vedere al imaginii publice de afacerile veroase ale "Delfinului#, nu putem spune ca Emil Boc ar fi luat vreo masura pentru stoparea clicii funariote.



Deocamdata, fiul fostului primar, Sabin Funar isi contina afacerile, mai mult, a prosperat. Hotelul Capitolina cu farmacie la parter este una dintre cele mai recente investitii ale "Delfinului#, sub acoperirea unor apropiati. Mizeria care troneaza in pietele agroalimentare ale Clujului si mafia florarilor au ramas aceleasi.



Deosebirea dintre administratia Funar si Boc in privinta abordarii problemelor legate de piete este noua Politie Comunitara, care din pacate este prea putin profesionista si nu dispune de logistica necesara unui program viabil de curatire, la propriu si la figurat, a acestor spatii publice.



Pata Rat a ramas in continuare un spatiu cu care Clujul se rusineaza. Daca in "agenda# lui Funar, aceasta tema avea un impact negativ asupra imaginii de primar-gospodar destul de crescut, nici administratia Boc nu se poate lauda ca ar fi rezolvat cumva problema gropii de gunoi populata de cersetori, ciori si sobolani.



Una dintre solutii ar fi un parteneriat public-privat in scopul construirii de locuinte sociale.



Daca in perioada funariota, clujenii asistau la razboaie interminabile intre Consiliul Local si primar, consecinta fiind blocarea multor proiecte vitale pentru oras, iata ca in administratia Boc, investitorii sunt alungati din cauza unor grupuri de interese in randul consilierilor.



BZA a semnalat, in acest sens, cazul firmelor SGBT, Mimaray si Terex, care au venit cu un plan de investitii de 300 milioane de Euro si au plecat cu promisiuni spre tarile de origine.



Din pacate, interesele divergente din sanul Aliantei DA, aflata la putere atat la nivel judetean, cat si la nivel municipal, au dus la esecul unei negocieri fructuoase cu delegatii companiilor straine. Nici curatenia orasului nu a fost un obiectiv indeplinit de noua administratie.



Activitatile de factura populista, precum maturatul in fata scarii de bloc sau cositul in vazul presei si a vecinilor de cartier nu au fost si nu sunt suficiente pentru a rezolva situatii administrative grave. In primul rand, Clujul este plin de praf din cauza traficului supra-aglomerat.



Singura solutie viabila este construirea de centuri ocolitoare ale orasului, insa acest obiectiv este inca in faza de simplu proiect. Totodata, firma de salubrizare contractata de Primarie nu a dat dovada de profesionalism, insa continua sa fie aceeasi de pe vremea lui Funar.



Probabil ca la licitatia pentru contractul de salubrizare a Clujului care va avea loc in 18 august, a.c., Primaria va lua o masura in acest sens.



Cauzele acestor stari de fapt eternizate parca pe nervii clujenilor pot fi jocurile de culise dintre liderii celor doua administratii – Funar si Boc. Dat fiind faptul ca o buna parte din aparatul administrativ actual este controlata inca de oamenii lui Funar, s-ar putea sa fi aparut un armistitiu la nivelul celor doi.



Prins in valtoarea evenimentelor politice, mai ales in calitatea sa de lider al PD, Emil Boc a plasat problemele legate de contactele si gestiunea clicii funariote in responsabilitatea unor subordonati pe care ii considera de incredere. Intre timp, "locotenentii# lui Emil Boc si-au dezvoltat, la randul lor, un grup de interese.



Material extras din raportul realizat de Horatiu Crisan, consilierul fostului primar, privind "hibele# administratiei Gheorghe Funar.



Observatii vizand imaginea primarului municipiului Cluj-Napoca



Pe ce cai stam si ce e de facut



Unele dintre subiectele abordate de mass-media locala si centrala, precum si atitudinea ziaristilor (reflectata in aceste materiale) care le-au redactat contribuie la erodarea imaginii primarului Gheorghe Funar.



Pe langa lista acestor teme, prezentam mai jos un indicator care desemneaza marimea impactului cu care aceste teme negative erodeaza imaginea lui Gheorghe Funar (1-impact relativ foarte mics 5-impact foarte mare).



1.Situatia drumurilor: 5 – impact foarte mare

2.Subiectul Sabin Funar: 4

3.Situatia pietelor agroalimentare: 4

4. Rampa Pata Rat: 2

5. Conflictul cu Consiliul local: 2

6. Curatenia orasului: 3

7. Atragerea investitorilor: 2

8. Situatia drumurilor: 5



Situatia actuala



O tema vizibila (la propriu!), a carei interpretare greu poate fi influentata pe canale media.



De mentionat ca aceasta tema poate fi considerata una de genul "totul sau nimic#& daca problema se rezolva, sunt sanse mari sa se castige alegeriles daca situatia ramane nesatisfacatoare, indiferent de modul in care se actioneaza in alte domenii (ex: curatenie, protectie sociala, discurs antimaghiar etc.) exista o mare posibilitate sa se intample invers.



In conformitate cu importanta acestui subiect pentru cetateni, in cazul in care situatia drumurilor nu se amelioreaza, este aproape imposibila diminuarea gradului maxim (5) de impact negativ asupra imaginii primarului.



Ce este de facut



Este de retinut ca pentru orice candidat la Primarie mai importante decit orice discurs sunt faptele. Un pas mare in rezolvarea problemei strazilor ar fi echivalent cu o optiune importanta in vederea cistigarii alegerilor.



O alta posibilitate de abordare a acestei probleme este pregatirea si punerea in opera a unei vizite a primarului la ministrul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, Miron Mitrea, la secretarul MLPTL, Liviu Bota, precum si la cei trei ministri clujeni in vederea acordarii de fonduri din Fondul National pentru Drumuri pentru reabilitarea drumurilor nationale care tranziteaza municipiului Cluj-Napoca.



O asemenea initiativa I-ar convinge pe clujeni ca alesul lor se lupta pentru mai binele orasului si nu se jeneaza sa apeleze la metode mai putin conventionale precum aceste vizite cu impact pentru opinia publica.



Subiectul Sabin Funar



Situatia actuala. Un subiect exploatat din plin in presa clujeana si alimentat in mod constant, fie si in lipsa unor noi "afaceri# propriu-zise (gen butoni reflectorizanti, Piata Grigorescu etc.). De exemplu, declaratia lui Sabin referitoare la faptul ca din anul 2000 nu a mai incheiat nici un contract cu Primaria a fost aproape ignorata de presa.



Numele lui a fost insa asociat mai multor firme care deruleaza contracte cu Primaria are contracte (ex& Peisagistica, Ammodo etc.)



Trebuie actionat astfel incat alegatorii sa nu-l bage pe Gheorghe Funar in aceeasi oala cu Radu Sirbu sau cu fruntasii PSD Cluj, bogati si aroganti, fara credibilitate in ochii acestui segment de electorat care crede in zicala "Cel bogat nu cata la al sarac#.



Ce este de facut.



Este genul de subiecte pentru care, in contextul actual (saracie etc.) este dificila punerea in practica a unui plan de contracarare a acestei initiative. Este singura dintre temele propuse pentru care nu s-au putut oferi sugestii. Ramane de discutat.



3. Situatia pietelor agroalimentare.



Este un subiect aproape la fel de "tare" ca si cel al strazilor. Cetatenii nu au fost ajutati de mass-media sa inteleaga ca, in majoritatea lor, pietele nu sunt administrate de Primarie.



Ei inteleg ca, in calitate de edil-sef, primarul are datoria sa supravegheze modul de functionare a pietelor, inclusiv ceea ce resimt cel mai acut clujenii& murdaria din piete si mafia tiganeasca. Este greu de crezut ca pe oameni ii pot convinge explicatiile (chiar daca aceste sunt logice si corecte).



Ei asteapta actiuni ferme, pentru ca nu ii intereseaza si nici nu ii incanta faptul ca din cauza unor lupte politice pietele sunt deplorabile. Nu l-au ales nici pe primar, nici pe consilieri pentru a se certa, ci pentru a lucra in interesul lor.



De aceea, indiferent din partea cui ar veni initiativa, clujenii se asteapta la declansarea unor masuri ferme care sa aiba ca efect modernizarea pietelor si promovarea adevaratilor producatori. De retinut si ideea pietelor mobile.



Pe de o parte, de fiecare data cand isi fac cumparaturile, oamenii se lovesc de realitatea murdara a pietelor. Pe de alta parte, asteptand o actiune ferma a primarului pe care l-au ales, clujenii sunt expusi discursurilor mass-media din care rezulta ca&



a) primarul este implicat in toate disputele politice posibile (cu consilierii, cu prefectul, cu Politia, cu Consiliul Judetean, cu Guvernul etc.), parand ca a uitat sa se implice intr-o problema mult mai importanta si mai aproape de clujeni, respectiv situatia pietelors



b) atunci cand primarul vorbeste despre piete, se refera de fiecare data la Consiliul local, respectiv la APO. Faptul ca dincolo de discurs nu se regaseste nici o actiune concreta, ii face pe clujeni sa creada fie ca primarul e prea slab sa faca fata acestor actori, fie ca nu vrea.



Este posibil ca multi sa faca o legatura intre 2piata lui Sabi# si celellate piete din municipiu, dupa rationametul urmator& dupa ce si-a capatuit baiatul cu o piata, nu-l mai intereseaza celelalte piete din oras.



Ce este de facut.



Cel mai important lucru pe care trebuie sa-l constientizeze clujenii este implicarea activa a primarului in aceasta problema. Nu prin discursuri, ci prin actiuni.



4. Rampa de la Pata Rat.



Este una dintre temele favorite ale mass-mediei si mai putin a publicului larg (din motive de departare spatiala in primul rand). Subiectul ar putea ajunge in atentia clujenilor in conditiile in care vor constat ca taxa pe care o au de platit pentru colectare si ridicarea gunoaielor menajere a crescut foarte mult. Ceea ce, deocamdata, nu e cazul.



Ce e de facut.



Trebuie atacata solutia Consiliului Judetean de a achizitiona, pe bani grei, o tehnologie care ofera o solutie temporara.



Temele de atac ar fi costurile marite care ar fi suportate de populatie, pretul urias de achizitie si comisionul despre care se presupune ca a fost incasat de anumite persoane din conducerea Consiliului Judetean.



Mai nou, o alta tema de discutie ar putea fi intentia CJ de a realiza o alta rampa ecologica, chiar linga amplasamentul identificat de Primarie.



6. Curatenia orasului & 3



Obisnuiti cu un oras curat, clujenii strimba din nas de fiecare data cind vad cite o hirtie pe jos.



Semnalele agresive venite din partea mass-media ori a altor autoritati (vezi declaratiile ministrului Cozminca si ale prefectului Soporan in primavara anului 2002) alimenteaza reprosurile populatiei, exagerate de mass-media si de adversarii politici. Efectul ar putea fi acela de erodare a componentei „bun gospodar# din imaginea lui Gheorghe Funar.



Ce e de facut.



Este necesara organizarea unei campanii de durata intitulata "Cluj-Napoca – o luna de curatenie pentru o curatenie luna# in care sa fie implicate, alaturi de Primarie, Garda Ecologica, fundatiile ecologiste, asociatiile de locatari/proprietari, scolile si liceele, firmele de salubritate etc.



In prima zi a campaniei, intre orele 10-19 clujenii vor fi invitati sa curete – alaturi de organizatori – strazile unde domiciliaza sau unde isi desfasoara activitatea. Cu o matura si un faras, alaturi de primar, clujenii isi vor afecta o parte din timp pentru curatenia orasului.



Efecte: responsabilizarea cetatenilor, intarirea sentimentului de apartenenta la urbe etc.



7. Atragerea investitorilor: 2



In special dupa 1996, mass-media a batut moneda pe faptul ca, din cauza primarului, s-ar pierde o seama de investitori pentru Cluj-Napoca (exemplul cel mai des citat fiind cel al firmei Coca Cola).



Ca argument, este prezentata atitudinea politica a primarului, cit si desele dispute angrenate de acesta si care creeaza impresia unui vesnic scandal in municipiu. Presa afirma ca aceste dese scandaluri ofera investitorilor imaginea unui climat de afaceri instabil (vezi imposibilitatea concesionarii de terenuri, asocierii etc. cu investitori in conditiile in care Consiliul local nu functioneaza).



Ce e de facut.



Astfel de acuzatii pot fi contrazise in primul rind prin cifre, apoi prin implicarea Primariei in simpozioane, conferinte etc. dedicate mediului de afaceri local ori prin prezenta primarului la cit mai multe inaugurari ori festivitati organizate de firme importante (ex& banci, noi fabrici etc.)




















51 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri