Noua dilema: lobby sau grup de interese

de Lacrima Andreica, Camelia Jula     Ziua de Cluj
Joi, 11 august 2005, 0:00

Incercarea de aducere la lumina a grupurilor de interese (constituite pe criterii economice sau nu) apartine PSD-ului care, in 2003, a promulgat Legea 16 Nici pana acum, ea n-a fost aplicata de clujeni, pentru simplul motiv ca mediul de afaceri local nu stie de existenta ei, iar juristii si politicienii clujeni, chiar daca o cunosc, o considera greu de aplicat sau irelevanta pentru situatia actuala a Romaniei.



In consecinta, grupurile de interese isi pot continua linistite activitatile ascunse de ochii lumii, in conditiile in care nu exista un cadru legal eficient si sigur pentru ca oamenii de afaceri sa-si exprime pozitia deschis.



E un fapt deja cunoscut ca intre legiuitorii din Capitala si mediile de afaceri din restul tarii, sau chiar din Bucuresti, nu exista nici o punte de legatura reala.



Din aceasta cauza, nici propunerile legislative ale mediului de afaceri clujean n-au ajuns vreodata sa fie "puse pe tapet", iar problemele cu care economia se confrunta sunt nevoite sa-si gaseasca solutii strecurandu-se prin hatisul legislativ si prin cele ale intereselor de grup care, oricum, exista si se manifesta.



Grupurile de interese economice si politice sunt vechi de cand lumea a inventat trocul. Civilizatia occidentala le-a definit si le-a dat un cadru legislativ care sa le permita sa functioneze in mod transparent si util pentru comunitate.



In acest context, Legea 161 din 2003 este cel putin surprinzatoare, in continutul ei facandu-si loc un amalgam de legi si programe, care, in final, ajunge sa defineasca si grupul de interese economice (GIE).



GIE, struto-camila legiferarii coruptiei



Legea 161 vorbeste despre organizarea paginii de Internet a Ministerului Finantelor, despre combaterea infractiunilor informationale, despre incompatibilitatea in functiile publice si, intr-un final, legifereaza si grupurile de interes economic. In versiunea adoptata a legii, GIE seamana mai mult cu o societate pe actiuni, care, insa, nu are dreptul sa emita bonuri valorice, adica actiuni.



Mai mult, doua pana la 20 de firme se pot asocia pentru un interes comun, dar pe o perioada determinata de timp, profiturile se impart frateste, la fel si pagubele, in final membrii grupului raspunzand inclusiv individual pentru toate daunele sau conflictele in care grupul este implicat.



Constituirea unui asemenea grup presupune urmarirea acelorasi pasi ca si in cazul constituirii unei societati comerciale, administratorii lui fiind obligati sa treaca inclusiv pe la Registrul Comertului pentru a primi codul de autentificare, iar in toate actele firmelor care vor actiona in numele grupului sau in cadrul lui, trebuie inscris simbolul GIE, pentru a se cunoaste clar ca firma apartine unui grup de interese.



Acest subiect a fost "pitit" in coada legii, motiv pentru care oamenii de afaceri au trecut cu usurinta peste el, sau, daca l-au citit, au inteles ca in aceste conditii nu prea este de dorit sa constitui un grup de interese. "Nu stiu aceasta lege. Cunosc legile antidumping, antitrust, dar de asta n-am auzit.



E o lege «mascata», de aceea nu stiu nimic", a declarat presedintele Uniunii Generale a Industriasilor din Romania, filiala Cluj, Petru Turc.



El considera ca "grupurile de interese nu pot fi un amalgam de domenii, ci ar trebui sa contina un grup restrans de domenii, dar cu un volum mare de activitate", pentru a li se justifica existenta. Nici reprezentantul Asociatiei Patronilor si Meseriasilor (APMR) din Cluj, Augustin Fenesan, nu intelege rostul acestei legi necunoscute.



"Asociatia pe care o reprezint este mai degraba un sindicat al patronilor. Am senzatia, totusi, ca aceasta lege a aparut in contextul legilor anticoruptie.



Oricum, e ciudat, pentru ca exista o alta lege care spune ca in cazul in care detii o parte din actiunile unei societati pe actiuni si detii peste un anumit procent trebuie sa declari acel procent de depasire pentru a se evita constituirea unui grup de interese si pentru a se evita concurenta", a conchis Fenesan.



Nici patronatul TEXIN nu intelege la ce anume foloseste o asemenea lege. Mai mult, reprezentantii sai considera patronatul ca fiind un grup ale carui interese le reprezinta. "Nu avem o lege a comertului ca lumea in tara asta, ca sa functionam si noi in ordine si disciplina fiscala.



Toate propunerile legislative pe care le-am trimis noi, oamenii de afaceri clujeni, guvernelor din ’90 incoace au ramas fara ecou. Legile se bat cap in cap, ca nu mai stii dupa ce lege sa te iei", a declarat presedintele patronatului TEXIN, Cornelia Nagy.



Ea spune ca nu vede cine ar fi dispus sa se ocupe de constituirea unui asemenea grup in conditiile economiei actuale si in litera Legii 16 "In lege, atat cat am citit-o acum, scrie ca se pot asocia minim doua firme pentru a constitui un grup.



Ca acest grup sa aiba putere, cele doua firme ar trebui sa fie mari, sa detina o cota mare din piata, or aici ai avea de-a face cu Consiliul Concurentei pe probleme de monopol sau pe probleme de concurenta neloiala. Deci e clar ca legea asta e o lege care nu se poate utiliza", a conchis Cornelia Nagy.



Exista si trebuie reglementate



Printre politicienii clujeni, parerile sunt impartite, dar nu radical. Unii considera ca reglementarea actiunii grupurilor de interese este necesara si ar ajuta la limpezirea situatiei incerte si dominate permanent de suspiciunea de coruptie din Romania. Altii spun ca, desi necesar, actul normativ nu este o urgenta pentru Romania acestor zile.



Deputatul PD Daniel Buda, jurist de profesie, sustine o posibila lege a lobby-ului in Romania: „Ar rezolva multe dintre problemele de fata. Grupuri de interese exista, de ce sa nu recunoastem, se cer si se fac favoruri, asa ca de ce sa nu se faca pe fata?", spune deputatul.



In opinia sa, daca la americani legea functioneaza, dar in UE mai putin (de fapt, nu sub forma consacrata de americani), atunci „la noi de ce sa nu mearga? O firma de lobby are specialisti pe diverse domenii, care vin la politicieni si sustin o cauza, cu argumente concrete si bine documentate", mai explica parlamentarul clujean.



De ce grupuri de interese si nu coruptie?



Senatorul PSD Vasile Dincu, fost ministru in administratia Nastase, care a dat Legea 161, sustine ca norma legislativa a fost ceruta de Uniunea Europeana, in pachetul de legi care viza eradicarea coruptiei. "Legea a fost realizata dupa model european. La ea au lucrat specialisti europeni, platiti de Guvernul roman, care au avut grija sa respecte cerintele europene", explica senatorul clujean.



Faptul ca legea este putin cunoscuta este pus de Dincu pe seama implementarii extrem de lente a acesteia. „Nu litera legii este problema, ci punerea in practica. Grupuri de interese exista peste tot, in toata lumea, si e normal sa existe, acesta este motorul economiei", mai sustine Dincu.



Cat priveste mediatizatul proiect al unei legi a lobby-ului, sustinut fervent de presedintele PD, Emil Boc, senatorul PSD crede ca avem nevoie, in principiu, de o astfel de lege, dar „nu aceasta este principala problema a Romaniei acum". "In Uniunea Europeana nu exista legi ale lobby-ului, ci doar ale grupurilor de interese, ceea ce este un alt lucru.



La americani exista, intr-adevar, si functioneaza, dar in Europa centrala si de est, spre exemplu, nu exista o cultura a unui asemenea act", considera Dincu. El a transat explicit problema declaratiilor recente ale lui Emil Boc: „De ce nu spune pe fata ca este vorba de coruptie? Cand e vorba de PSD, se spune ca e coruptie, daca e vorba de ei (Alianta D.A. – n.red.), atunci sunt grupuri de interese.



Sa-i spuna pe nume, sa nu se mai ascunda!", conchide senatorul clujean. De altfel, el a apreciat faptul ca Boc a deschis discutia pe tema legii lobby-ului (nici pe departe noua in politica romaneasca), ca fiind doar fuga de implicare directa in conflictul dintre Basescu si Tariceanu.



Liber la "servicii intre rude"



Unul dintre articolele care definesc statutul de compatibilitate sau de incompatibilitate a functionarului public spune ca acesta poate emite acte care sa acorde drepturi rudelor, incepand cu cele de gradul II.



In acest context, continuarea textului de lege cu statuarea GIE pare bizara, dar nu hazardata, pentru ca persoanele publice, de la presedinte, ministri, secretari de stat, prefecti, subprefecti sau alte autoritati locale pot emite acte care sa slujeasca intereselor rudelor de gradul II, III etc., iar acestea se pot asocia, (de ce nu?) conform aceleiasi legi 16.



Litera legii la capitolul „servicii intre rudenii" poate parea interpretabila; juristul Daniel Buda spune, totusi, ca lucrurile nu sunt chiar asa ambigue cum par: „Este vorba de interzicerea emiterii unui act legal, care tine de atributiile de serviciu ale unui functionar public, cum ar fi prefectul, catre o ruda de gradul I si nu de interzicerea emiterii unui act ilegal catre o astfel de ruda, dar care poate fi emis catre cineva de gradul al doilea", explica parlamentarul PD.




















95 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi