Preambul

Intr-un moment al evolutiei societatii in care „spalatul" constituie una dintre conditiile minimale ale convietuirii in colectivitate, exista, probabil, o singura directie in care eforturi si resurse din ce in ce mai semnificative sunt dedicate impiedicarii acestuia, la scara intregii planete.

Domeniul prevenirii spalarii banilor - activitate derulata intr-un cadru formal, prin organisme cu sfera de actiune si autoritate la nivel international de circa doua decenii - inregistreaza in prezent nu numai o revigorare a interesului, ci si o importanta extindere a sferei de cuprindere, catre sectoare de activitate considerate pana nu demult mai ferite de efectele nefaste ale „spalarii".

Cercetari privitoare la cazuistica si efectele tentativelor de spalare a banilor demonstreaza atat caracterul particular al vulnerabilitatii unor sectoare de activitate care depasesc cu mult sfera activitatii bancare, cat si capacitatea de speculare a inevitabilelor imperfectiuni ale sistemelor economice in tranzitie.

Incepand cu septembrie 1997, soarta banilor spalati sau a celor care s-ar dori spalati prin Europa de Est face obiectul atentiei Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, a carui „jurisdictie" (zona de interes) se intinde si asupra Romaniei. Ca si in alte cazuri si situatii, prevenirea spalarii banilor face obiectul multor controverse.

Rezolvarea diferendelor de natura juridica ramane cea mai importanta, dar si cea mai necesara, devreme ce prevenirea spalarii banilor are efecte sesizabile numai la scara internationala. Un milion de dolari cantareste 52 de kilograme (in bancnote de 20 dolari) sau 10 kilograme in bancnote de 100 de dolari.

Cel mai eficient este euro, care, la un milion cantareste exact 1,6 kilograme, fiind mult mai usor de ascuns de vigilenta vamesilor. Cartelurile drogurilor au fost foarte bucuroase de aparitia monedei europene, in care au acum un instrument foarte util. Spalarea de bani se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 12 ani.

Din pacate, unii investitori italieni pripasiti pe meleagurile bihorene, pe langa activitatile declarate oficial, se ocupa si cu lucruri mai putin curate, dupa cum veti putea constata din cele de mai jos.

Imperiul lui Manfredo

Macelar de profesie, Manfredo Gironacci si-a deschis prima fabrica de pantofi in tara natala, Italia, in 1967. Azi, grupul sau de firme, „Melania", produce peste 30.000 de perechi de pantofi pe zi.

Holdingul detine mai multe fabrici in Italia, Romania si China, fiind lider european in domeniul productiei de incaltaminte pentru copii, cu peste 500 de clienti, mari distribuitori.

In jurul datei de 20 septembrie 2004, Gironacci, care este cel mai important angajator din zona Alesd si controleaza grupul de firme „Manfredo Euro", a fost snopit in bataie de angajatii unei firme private de paza, fara ca politia locala sa intervina.

Ca urmare a acestui incident, italianul a amenintat ca va parasi Romania, lasand fara slujbe peste 1.500 de oameni. Patronul italian a fost batut de angajatii firmei de paza Napoguard chiar in momentul in care incerca sa instaleze trei noi linii de productie in noua hala de productie, inchiriata de la SC Unigar Confectii SRL.

Firmele din cadrul grupului Manfred Euro asigura locuri de munca pentru 1.500 de oameni din Alesd si comunele din jur. Angajatii lui Gironacci au salarii modeste, de trei-patru milioane de lei. Pentru cele trei firme detinute de Manfredo, lucreaza si alti colaboratori romani, care primesc comenzi de 50-70.000 de euro pe luna.

„Sunt in Romania de peste cinci ani. In 1999 am inceput cu 30 de oameni si am ajuns azi la peste 1.500. Nu doresc decat sa fiu lasat sa lucrez. Momentan, nu am datorii la stat si imi platesc oamenii la timp. Sunt in afaceri in acest domeniu din 1967" – se destainuia presei, in urma cu cateva luni, Manfredo Gironacci. Pe langa fabricile din Italia si Romania, Gironacci mai detine capacitati de productie si in China.

Administrator de lux

Cele patru firme cu activitate de lohn, respective productie de incaltaminte patronate de Manfredo Gironacci in zona Alesd sunt Manfred Euro SRL, Vagrom SRL, Soletech SRL si Melania Romania GIE SRL. Manfred Euro avea, la sfarsitul lui 2003, o cifra de afaceri de 280.701.253.000 lei, 995 de angajati si debite (datorii) insumand 149.945.701.000 lei. Despre Vagrom SRL nu am gasit date pe site-ul Ministerului Finantelor. Probabil, a fost radiata. Soletech SRL inregistra la finele lui 2003 o cifra de afaceri de 34.235.233.000 lei cu 35 de angajati, cumuland debite de 1.638.345.000 lei.

Melania Romania GIE SRL, care are sediul inregistrat la aceeasi adresa cu celelalte firme ale lui Gironacci, respective strada Ciocarliei nr. 1 din Alesd, Fiind infiintata abia in 2004, pe site-ul Ministerului Finantelor nu apar date despre societate.

Volumul mare al afacerilor lui Gironacci, coroborate cu dese tranzactii financiare, schimbarea la intervale scurte a administratorilor, contabililor si casierilor se constituie in indicii ale spalarii de bani. Nimeni nu poate spune cu certitudine unde se afla, la un moment dat, marfa inregistrata intr-o anumita factura, respective daca ea a se afla la beneficiar, a fost returnata, se afla in depozit, este in vama sau undeva pe drum, intr-un camion.

Giuseppe Panicci a fost administrator la firmele lui Gironacci, caruia i-a tras, inainte de a pleca in Italia, conform declaratiilor unor angajati de la aceleasi firme, cateva „tunuri" insumand miliarde de lei. In mod ciudat, desi il banuia pe „Pepe" (Giuseppe) ca il fura, Manfredo Gironacci nu a depus nici o plangere impotriva acestuia, ceea de intareste suspiciunea ca Panicci il avea cu ceva „la mana" pe conationalul sau.

Dupa cum ne-au relatat fostii sai subordonati, Giuseppe ducea o viata „pe picior mare"; isi luase un "Mercedes", mai multe apartamente, se inconjurase de femei frumoase si cheltuia cu ele sume importante. Dar, se pare ca tot nu i-a fost de ajuns.

Un furt cu multe semne de intrebare

Conform informatiilor noastre, in noaptea de 17-18 martie 2003, din casieria trustului patronat de Gironacci a disparut suma de 750 milioane lei. Persoanele care aveau chei cu care se putea intra in casierie erau casiera Teodora, o femeie din Tinaud, fara calificare de gestionar si fara aviz de la Finante pentru a putea fi incadrata pe acest post, si administratorul Panicci.

Banii furati erau, in totalitate, in bancnote de 10.000 lei (vechi) si hotul ar fi avut nevoie de doua geamantane pentru a-i transporta. A doua zi, cand a fost descoperit furtul, a fost sesizata si Politia, insa abia dupa cateva ore, cand locul infractiunii era deja „infestat".

Adica, in casierie intrasera mai multe persoane, care au lasat urme si amprente care au facut inutile eforturile politistilor de a preleva amprente sau alte probe de la locul faptei. In mod curios, atat paznicul societatii cat si agentii firmei de paza care fusesera de serviciu in noaptea cu pricina au declarat ca nu au observat pe nimeni.

Aceasta se intampla la o luna dupa ce din birourile altei firme a lui Gironacci fusese sustrasa o alta suma de bani, e drept, mult mai mica, dar este demn de semnalat faptul ca in ambele situatii, patronul nu a insistat sa se faca cercetari amanuntite.

Cazul a fost preluat, de la Politia Alesd, care nu a reusit sa gaseasca vinovatii, de comisarul Florian Gurau, de la Serviciul Economic al IJP Bihor. Care, nici pana la aceasta data, nu a reusit sa identifice autorul misterioasei spargeri, desi, dupa cum am precizat, existau doar doi suspecti, respectiv casiera si administratorul.

Intre timp, Giuseppe Panicci a plecat linistit din Romania, astfel ca biata casiera a ramas singura care ar mai putea fi scoasa „tap ispasitor". Ofiterul de politie Traian Gancea de la Politia Alesd, care s-a ocupat initial de furtul celor 750 de milioane de lei de la firma Manfredo Euro, ne-a declarat ca autorul nu a fost identificat si ca dosarul a fost preluat de comisarul Florian Gurau de la Oradea, insa nu stie sa fi survenit noutati in acest caz.

Reporterii nostri au incercat sa-l contacteze in repetate randuri pe comisarul Gurau, dar acesta avea, de fiecare data, telefonul inchis.

Florentina (re)intra in scena

Politistii nu se intreaba de ce Gironacci l-a lasat pe fostul administrator sa plece din Romania fara sa-i faca probleme. Sau macar de ce, in locul acestuia, a angajat-o ca administrator pe Florentina Puscau, o fosta functionara in cadrul Directiei Generale a Finantelor Bihor care, impreuna cu controversatul pesedist Ioan Bercea, la acea vreme pe o functie importanta in DGF Bihor, au constatat nereguli „inventate" (evaziune fiscala) in activitatea firmei Arfungo SRL, patronata tot de un cetatean italian, chestiune care a declansat un imens scandal.

Urmarile? Bercea si Puscau s-au ales cu dosar penal, iar „Finantele" au fost obligate sa achite firmei Arfungo suma de 4 miliarde de lei, cu titlu de prejudicii. Asupra acestui subiect vom reveni pe larg, in curand.

Angajarea unei persoane de trista faima ca Florentina Puscau, respectiv a unor persoane fara pregatire de specialitate, ca si casiera Teodora, precum si desele schimbari operate in staff-ul firmelor sale spun multe despre „acuratetea" afacerilor lui Manfredo Gironacci. Dupa cum se stie, afacerile de tip lohn permit o multime de „jonglerii" financiare si constituie una din cele mai tipice forme ale spalarii de bani. Practic, nimeni nu poate descalci „ghemul" afacerilor derulate de el in Romania si in toata Europa.

Gironacci, in ciuda „imaginii pozitive" de „mare investitore" pe care incearca sa si-o creeze prin articole platite in publicatii dubioase, are o cu totul alta fata. El isi plateste angajatii cu salarii de mizerie si ii exploateaza „la sange", obligandu-i sa lucreze ore intregi peste program, in mediu toxic, fara sa le acorde cuvenitele sporuri.

Oamenii sunt nemultumiti, dar nu au ce face, fiindca in zona Alesd e destul de greu sa iti gasesti de lucru. Asa ca ramane cum s-a stabilit! Adica, Gironacci cu banii storsi din vlaga amaratilor pe care-i plateste cum si cand are chef, iar Statul Roman cu praful de pe toba.

Conform declaratiilor unor oficiali ai Bancii Nationale (BNR), in Romania au existat cazuri de spalare de bani, care au beneficiat de complicitatea celor care lucreaza in sistemul bancar. Mai grav este faptul ca aceasta complicitate nu s-a rezumat la deja banala mita, ci si la cazuri in care functionarii nu au sesizat anumite tranzactii suspecte, ca de exemplu conturi care au fost alimentate cu bani in mod fictiv.

Potrivit oficialilor BNR, 94-96% din cazurile suspectate de spalare de bani care au fost trimise la Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor s-au derulat prin sistemul bancar.

BNR acuza faptul ca nu s-a reusit inca stoparea fenomenului, ci doar „fotografierea" a ceea ce se intampla, tranzactiile suspectate de spalare de bani nu sunt oprite din timp, autoritatile din Romania analizand doar la sfarsit cazurile, fara a mai putea recupera nimic.