Desi ucrainenii continua lucrarile pe Bastroe,
Siguranta hidrologica a Dobrogei, abandonata in stadiul de proiect

de Catalin Constantinescu     Replica de Constanta
Miercuri, 17 august 2005, 0:00

Strategiile de omogenizare hidrologica a Dunarii Inferioare, emise de specialistii romani in urma cu patru decenii, ar fi condus la evitarea inundatiilor catastrofale care afecteaza in fiecare an tot mai multe localitati dobrogene si din celelalte judete limitrofe fluviului.



Construirea pe bratul Bala a unei mici ecluze, a unui baraj deversor, a unei hidrocentrale de mici dimensiuni, precum si a altui baraj de pamant, ar rezolva atat problema navigatiei pe Dunare in sectorul Harsova pentru perioadele in care apele fluviului sunt extrem de scazute, cat si preintampinarea inundatiilor in satele situate pe malurile Dunarii, prin reglarea debitului celei mai importante artere navigabile de pe teritoriul Romaniei.



Lansat in urma cu aproape patru decenii, proiectul unor lucrari complexe de amenajare hidrotehnica a Dunarii Inferioare nu si-a gasit ecoul nici in „maretele” planuri cincinale ale dictatorii ceausiste, dar nici in prezent, cand modificarile climaterice majore lasa anual fara adapost sute de mii de romani, fara a mai vorbi despre dramaticele pierderi de vieti omenesti si pagubele materiale care ating sume astronomice.



Problematica amenajarii hidrotehnice a Dunarii Inferioare a fost studiata mai in profunzime in perioada 1977-1978 de profesorul universitar dr. Aurelian Blidaru, care a aratat ca debitele Dunarii nu sunt, in perioadele secetoase, suficient de mari pentru a asigura volumul de apa necesar racirii reactoarelor Centralei Nuclearo-Electrice de la Cernavoda.



Dupa aproape un sfert de veac, profesorul Blidaru readuce in discutie proiectul amenajarilor hidrologice dunarene, propunand si cateva solutii tehnice concepute in colaborare cu o echipa de specialisti hidroenergeticieni.



Acestea vizeaza construirea unui nod hidrotehnic pe bratul Bala, obiectiv complex ce include executia unei minihidrocentrale, a unui baraj deversor, a unei mici ecluze, precum a altui baraj de pamant, care au scopul de a regla debitul Dunarii. Prin realizarea acestui obiectiv se vor obtine dintr-un „foc” mai multe avantaje.



In primul rand se va putea asigura un debit corespunzator pentru canalul de transport al apei de racire catre reactoarele Centralei de la Cernavoda.



In al doilea rand, nivelul apei in reteaua de canale de irigatii de pe teritoriul dobrogean va fi optim, in timp ce navigatia pe Dunare in sectorul Harsova nu va mai fi intrerupta in perioadele secetoase, inlaturandu-se totodata si toate pierderile financiare ale armatorilor fluviali ce decurg din stationarea navelor si a barjelor.



Insa cea mai importanta realizare care s-ar obtine prin amenajarile hidrotehnice mentionate se refera la evitarea dezastrelor produse in perioada inundatiilor.



Efectul Bastroe, contracarat de amenajarile Dunarii Inferioare



De asemenea, studiile mai vechi sau mai noi ale specialistilor indica necesitatea efectuarii si a altor lucrari de amenajare a Dunarii Inferioare, cum ar fi cele din zona orasului tulcean Macin, toate aceste obiective urmand sa puna in practica o strategie nationala de siguranta hidrologica a teritoriului Dobrogei si al celorlalte regiuni romanesti limitrofe fluviului.



Prin implementarea strategiei se vor putea atenua si efectele diminuarii debitelor pe bratele Chilia si Tulcea, urmare a politicii agresive a Ucrainei de reamenajare a Canalului Bastroe. De curand au aparut semnale privind reluarea de catre partea ucraineana a lucrarilor la Canalul Bastroe.



„Cu toate ca nu exista confirmari, se pare ca ucrainienii incearca sa decolmateze zona deja dragata a Canalului Bastroe care din cauza faptului ca nu a fost intretinuta corespunzator s-a colmatat inca din primavara acestui an”, a declarat pentru „Replica” Grigore Baboianu, directorul executiv al Administratiei Biosferei Delta Dunarii Tulcea.



Baboianu a mai adaugat si faptul ca pana la ora actuala exista indicii ca lucrarile la Canalul Bastroe ar fi putut afecta in zona romaneasca a Deltei migratia sturionilor si a scrumbiei pe bratul Chilia, precum si nivelul panzei freatice din acele locuri. Propunerile profesorului Aurelian Blidaru s-au concretizat prin emiterea Hotararii de Guvern nr. 1010/2002 privind valorificarea complexa a Dunarii Inferioare.



Numai ca, in ciuda faptului ca actul normativ amintit precizeaza ca proiectul amenajarii hidrotehnice a cursului inferior al Dunarii constituie un obiectiv de importanta nationala, balbaielile si iresponsabilitatea guvernarilor care s-au succedat la Palatul Victoria in ultimii trei ani, au facut ca aceste lucrari vitale pentru viata a milioane de romani sa nu depaseasca stadiul de intentie.























78 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă