Proiectul de reabilitare a sistemului de alimentare cu apa si canalizare pentru municipiile Deva si Hunedoara a devenit, in ultima perioada, un subiect extrem de controversat. Delegatii Comisiei Europene au dat un termen autoritatilor locale pentru solutionarea problemelor tehnice si juridice aparute. Autoritatile sustin ca totul e in regula si cerintele europene vor fi indeplinite la timp.

46 de milioane de euro depind de modul in care reprezentantii administratiei hunedorene vor rezolva aceasta problema. Ratarea finantarii ar putea amana implementarea proiectului dupa integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.

Sistemul de finantare ISPA este unul din programele de sustinere financiara pus la dispozitie de Uniunea Europeana statelor in curs de aderare. ISPA vizeaza doua categorii de investitii: in domeniul refacerii retelelor de apa si in cel al infrastructurii.

Principala conditie pe care o localitate trebuie sa o indeplineasca pentru a beneficia de o finantare de tip ISPA este sa aiba un numar minim de 150.000 de locuitori. Cum municipiile Deva si Hunedoara nu indeplinesc separat aceasta conditie, administratiile celor doua principale centre urbane ale judetului au decis asocierea in vederea realizarii unui obiectiv comun.

Astfel a aparut proiectul de reabilitare a sistemului de alimentare cu apa si canalizare a municipiilor Deva si Hunedoara in valoare de 46 milioane euro.

75 la suta din aceasta suma este asigurata din fonduri europene prin programul ISPA, 12,5 la suta provin din Fondul National de Preaderare, iar restul va fi suportat de Consiliul Judetean Hunedoara care va contracta un imprumut de la banca germana KFW.

5 septembrie - ultima data

La inceputul acestei luni, o Delegatie a Comisiei Europene a sosit la Deva pentru a discuta cu autoritatile locale modul in care s-au aplicat cerintele finantatorului. Reprezentantii DCE au cerut autoritatilor judetene sa solutioneze pana in 5 septembrie anul curent trei probleme majore indispensabile implementarii proiectului.

Prima vizeaza clarificarea situatiei juridice a imobilelor pe care se vor construi rezervoarele de apa si statiile de epurare. Consiliul Judetean trebuie sa verifice daca aceste terenuri apartin domeniului public si daca nu sunt cumva obiectul unui proces de retrocedare. A doua cerinta a DCE se refera la rezolvarea de catre autoritati a problemei namolului care rezulta de la statiile de epurare.

In acest sens, Consiliile Locale ale municipiilor Deva si Hunedoara trebuie sa gaseasca repede "doritori" interesati de folosirea namolului pe post de ingrasamant natural. Ultima conditie in vederea obtinerea finantarii o reprezinta problema cresterii tarifului la apa potabila.

Apa se va scumpi in Deva si Hunedoara cu 30 la suta, ceea ce ar reprezenta sase procente din veniturile populatiei cu doi la suta mai mult decat limita impusa de Uniunea Europeana. In fata acestor probleme, atitudinea administratiei locale este optimista fata de opinia publica. Reprezentantii CJ sustin ca aceste cerinte sunt normale, erau cunoscute si se inscriu in graficul autoritatilor.

Exista insa voci care sustin ca situatia nu e deloc roza si exista riscul ca cerintele europene sa nu poata fi indeplinite in totalitate. Aflat in vizita la Deva, ambasadorul Germaniei in Romania a atras atentia asupra acestui lucru si a semnalat autoritatilor motivele care pot intarzia rezolvarea problemelor proiectului.

De pilda, in problema majorarii tarifului la apa, autoritatile locale s-au gandit la varianta acoperirii diferentei de doi la suta cu bani de la bugetul local, desi Uniunea Europeana se opune subventionarilor acordate de stat.

O alta problema cu care se va confrunta CJ Hunedoara tine de o coordonare perfecta intr-un termen scurt cu alte autoritati ale statului - servicii de cadastru, departamente juridice etc - , consilii locale din zonele implicate in proiect, societati private pentru rezolvarea situatiei juridice a imobilelor si a preluarii permanente a namolului de catre intreprinzatori interesati.

Pentru CJ nu exista riscuri in privinta ISPA

Dorin Paran, vicepresedintele Consiliului Judetean Hunedoara si coordonator la nivel judetean al proiectelor ISPA, este optimist si considera scepticismul afisat de mass-media exagerat. Potrivit reprezentantului CJ, nu exista un pericol real de a pierde finantarea, evolutia de pana acum inscriindu-se in etapele firesti si legale pe care le presupune un program de tip ISPA.

Proiectul programului de reabilitare a sistemului de alimentare cu apa si canalizare pentru municipiile Deva si Hunedoara presupune lucrari majore care urmeaza o schema complexa ce porneste de la captarea apei pana la deversarea ei epurata in raul Mures.

Proiectul unei astfel de lucrari vizeaza investitii in unitatile de captare, statiile de tratare, aductiunea la intrarea in oras, distributie, canale - inclusiv canale colectoare -, statii de epurare. Paran a declarat pentru GAZETA ca specialistii societatii Schneider & Partner, consultantul proiectului, au evaluat in prima faza costul lucrarilor la aproximativ 80 milioane euro.

In conditiile in care cele doua municipii nu aveau sanse sa beneficieze de aceasta suma s-a pus problema reducerii anvergurii proiectului in functie de o finantare reala pe care Deva si Hunedoara o puteau primi prin programul ISPA.

In septembrie anul trecut, consultantul a intocmit un proiect evaluat la 46 milioane euro pentru care Comisia Europeana a aprobat finantarea prin program ISPA in valoare de 75 la suta. Lucrarile urmeaza sa acopere reabilitarea a 40 la suta din retelele de canalizare si epurare si a 20 suta din retelele de alimentare cu apa a municipiilor Deva si Hunedoara.

Pana la realizarea acestor lucrari, administratia locala hunedoreana va trebui sa indeplineasca, contra cronometru, cele trei cerinte obligatorii ale Delegatiei Comisiei Europene.

Daca va reusi si optimismului vicepresedintelui Paran va iesi castigator, Consiliul Judetean va trebui sa dovedeasca un lucru mult mai dificil: transparenta si criterii de competitivitate si eficienta in selectarea firmelor castigatoare ale lucrarilor de executie. Asta daca va fi cazul.

Apa, fumuri si gunoaie

Un termen la fel de scurt, 5 septembrie, au la dispozitie si primarii din tot judetul pentru a cadea de acord asupra formei de finantare pe care o agreaza in cazul gropii de gunoi. Prefectul Vladu s-a dat de ceasul mortii pentru a le explica mult prea plictisitilor alesi ai poporului ca nu intram in UE fara groapa de gunoi.

Adica, in cazul judetului Hunedoara, doua - una in Valea Jiului si alta, probabil, la Brad.

Tragand adanc din tigara in sala de sedinte (acolo unde legea interzice fumatul), reprezentantul guvernului in teritoriu, garantul respectarii legii, le-a explicat primarilor, fara prea mare convingere, cam cu sta treaba cu groapa. Vladu a fost secondat de Dan Pricajan care, ca de obicei, a facut simpla figuratie.

Din cauza ca instalatia de sonorizare nu functioneaza, pe fondul soneriilor de la telefoanele primarilor, care nu mai conteneau, precum si a discutiilor dintre ei, in afara subiectului desigur, demersul prefectului a fost un fiasco total.

Chestionati ulterior telefonic, edilii hunedoreni s-au declarat depasiti de subiect. Ei considera ca UE nu are nici o treaba cu gunoiul romanului, ca acesta se poate depozita oriunde, in rau, in padure sau dupa blocuri. In ceea ce priveste sortarea gunoiului (sticla, hartie si resturi menajere), acestia au ras cu sub\nteles.

"Hai, doamna draga, cine o mai auzit de asemenea prostii? Pai cine e nebun sa caute prin gunoaie ca saracii?". Aceasta este una din replicile cele mai inteligente ale primarilor care nu au auzit ca cele mai banoase afaceri se fac din prostitutie, droguri si gunoaie.

Reactia nu este surprinzatoare, atata timp cat in majoritatea judetelor din Romania gunoiul omului a devenit o afacere de partid, care a starnit numeroase controverse. Esecul Tips la Deva nu este singular, dimpotriva este o regula. Investitorii nici nu aveau de gand sa porneasca afacerea iar politicienii le-au oferit doar iluzia de serviciu. Si spalarea banilor prin gunoaie este tot un fel de albire, nu?