Mascarada licitatiilor

de Calin Poenaru     Ziua de Cluj
Duminică, 28 august 2005, 0:00

Consilierul pre-aderare Aurelio La Torre a infatisat o strategie de promovare a concurentei in domeniul achizitiilor publice, in perspectiva experientei europene, care sa permita o competitie reala in cadrul licitatiilor. "Daca nu exista concurenta, nu intra la licitatii decat firmele cu cele mai bune «relatii», si nu cele mai bune sau mai eficiente.



De altfel, UE critica Romania pentru ca nu lupta destul impotriva fenomenului de coruptie", a spus consilierul european. "Trebuie sa asiguram o concurenta reala pe piata, pentru ca, in viitor, strainii sa nu fie descurajati sa vina in Romania", a subliniat presedintele Consiliului Concurentei, Mihai Berinde.



La randul sau, La Torre a amintit ca acordarea directa a unui contract, fara licitatie, constituie una dintre modalitatile alese de catre autoritati pentru a nu lua in seama si alte oferte. "Felul in care a fost contractata autostrada Bors-Brasov reprezinta cel mai sugestiv exemplu. In mod normal, fiecare stat isi rezerva dreptul de a face o negociere directa numai in cazul apararii nationale.



In orice alt sector, atribuirea fara licitatie nu este justificata", a spus expertul italian.



Apare o noua institutie



O alta modalitate de aranjare a unei licitatii o reprezinta redactarea caietului de sarcini in asa fel incat o singura firma sa indeplineasca toate criteriile. Autoritatile locale din Romania nu dispun de un arbitru suprem care sa stabileasca daca acest caiet de sarcini a fost "aranjat".



Lipsa de transparenta in procedura de licitatie a intrat si ea sub lupa expertilor din UE, care considera ca, in acest fel, un stat incearca sa descurajeze actiunile cetatenilor, respectiv posibilitatea oamenilor de a beneficia de un produs competitiv in urma unei achizitii publice.



O modalitate de masluire a licitatiilor este si publicarea in mass media a unor anunturi de licitatie cu termene foarte scurte pentru depunerea ofertelor, pentru ca potentialii ofertanti sa fie descurajati in favoarea unei anumite firme.



Specialistii PHARE au infierat aranjamentele de culise intre reprezentantii unor firme si rudenii din cadrul autoritatilor locale pentru a le furniza primilor informatii sensibile din oferta. Un alt fel de "intelegere" este cea dintre participantii la licitatie, sub forma unui cartel.



De exemplu, autoritatea alege trei participanti dintr-un sector, iar doi dintre ei se inteleg ca al treilea sa castige. In prezent, singurul care poate sesiza nereguli intr-o licitatie si poate dispune suspendarea in instanta de contencios administrativ este prefectul, dar e nevoie ca acesta sa fie sesizat.



Expertii europeni au propus desemnarea unui angajat care sa se ocupe cu achizitiile publice in Consiliul Concurentei, Parchetul National Anticoruptie, administratia locala, mass media.



Din octombrie isi va intra in drepturi o noua institutie, Autoritatea Nationala pentru Achizitii Publice, care va cuprinde 125 de angajati adusi din Ministerul Finantelor Publice si Transporturilor, respectiv Ministerul Constructiilor si Turismului.



Conferinta "Norme si practici in aplicarea legii concurentei" a adunat, la Cluj, 40 de specialisti romani din sector, experti PHARE, oameni de afaceri locali din zona Transilvaniei.



Organizarea evenimentului de la Hotelul Confort a lasat mult de dorit. Mediatizarea a fost aproape nula, iar presei i s-a oferit o foaie cu programul manifestarii, nu si documentele dezbatute. La un moment dat, organizatorii au trimis "la plimbare" invitatii europeni, pe motiv ca urmau "discutii tehnice" intre inspectori.



Datele proiectate pe ecran au fost, de multe ori, fie gresite, fie netraduse in romana, indicatorul cu laser a lipsit de la convocare, iar firma care asigura sonorizarea a facut experimente pe timpanele participantilor.



Nu in ultimul rand, traducatoarea din italiana gafaia, bea apa si tusea in microfon, vorbea mecanic sau scotea expresii de genul "sa poata ceara in scris", "infractia comunitara" sau "constituirea unui network" (retea - n.red.).



Smecherii care se fac la licitatii



Acordarea directa. Autoritatile negociaza cu o singura firma, ca sa elimine altele posibile. Castigatorul isi alege, apoi, "pe spranceana" subcontractorii



"Aranjarea" caietului de sarcini. Documentul e redactat astfel incat sa poata castiga o singura firma



Termene scurtate pentru depunerea ofertei. Autoritatile reduc, in mod deliberat, perioada in care concurentii firmei-tinta sa se poata conforma cerintelor



Intelegerea verticala. Reprezentantul unei firme se intelege cu o ruda din institutia publica pentru ca aceasta sa ii dezvaluie informatii sensibile din oferta de licitatie



Cartelul. Directorii firmelor care vor participa la licitatie se intalnesc si stabilesc ca doua oferte sa fie proaste, pentru ca al treilea dintre ei sa castige




















45 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri