Alimente Frankestein

de Diana Badragan     Gazeta de Oradea
Luni, 29 august 2005, 0:00

(Foto: )

Biotehnologiile reprezinta un mare potential de imbunatatire a calitatii vietii. Crearea de locuri de munca ce necesita inalta calificare, prin competitivitate si crestere economica, o mai buna ingrijire a sanatatii, protejarea mediului sunt doar o parte dintre beneficiile acestora.



Si totusi, lumea se simte amenintata! Unii isi simt amenintate credintele, valorile si principiile etice, altii propria fiinta. Astfel ca, lumea se imparte in doua mari tabere, in ceea ce priveste acceptia despre implicarea biotehnologiilor in viata citadina.



Cei mai aprigi sunt aceia care nu accepta interventia omului in structura genetica a nici unei fiinte.



Aceste noi tehnologii dau nastere atat la controverse, cat si la beneficii. Primul produs derivat din plante modificate genetic (MG) a aparut pe piata de larg consum in anul 1994 si a fost pasta de tomate, produsa din legume al caror proces de coacere a fost modificat. Imediat dupa aceea, modificarea genetica a luat o mare amploare in intreaga lume.



Asa ca, in 1996 s-au introdus in agricultura, si implicit in largul consum, soia si porumbul, pentru ca apoi, dupa o scurta durata de timp, sa se introduca bumbacul, cartoful, rapita. In 2006 au fost introduse pe piata de larg consum graul si orezul MG. Suprafetele cultivate de astfel de plante s-au marit de la an la an.



Actualmente, cele mai mari cultivatoare de plante modificate genetic sunt SUA cu 72% din productia mondiala, Argentina cu 21% si Canada cu 6%.



Controversate



“Organismele modificate genetic (OMG) sunt acele organisme, cu exceptia celui uman, al carui material genetic a fost modificat altfel decat prin incrucisare sau recombinare naturala.



Modificarea genetica (MG) este o consecinta a tehnicilor de biotehnologie moderna, adica aplicare in vitro a tehnicilor de recombinare a acidului nucleic si a tehnicii de fuziune celulara, altele decat cele specifice selectiei si ameliorarii traditionale, care inlatura barierele fiziologice naturale de reproducere sau recombinare genetica” spune Doina Luncan, consilier principal la Compartimentul de Protectia Naturii din cadrul Agentiei de Protectie a Mediului Bihor.



Purtatorul de cuvant in relatiile cu mass media din cadrul Directiei pentru Sanatate Publica (DSP) Bihor, dr. Dorel Tirt, crede ca beneficiile aduse de alimentele produse pe baza OMG sunt evidente. “Este cert ca sunt beneficii, atata timp cat sunt acceptate in consumul alimentelor”, spune Tirt.



„Organismele modificate genetic sunt mai rezistente la boli si ierbicide, se reduce timpul de maturare iar vegetalele au un gust si o calitate mult mai buna.



In ceea ce priveste consumul furajelor provenite din plante MG, acesta va ridica rezistenta animalelor la boli si paraziti marind astfel productivitatea, gustul mai bun al laptelui, oualor carnii etc. Pentru societate va creste inevitabil securitatea alimentelor pentru populatia in crestere.



In ceea ce priveste controversele, acestea sunt doar niste ipoteze, nefiind demmonstrate clar.



Se presupune ca la adresa sanatatii umane, consumul alimentelor pe baza de OMG duce la alergii, transferul imunitatii la antibiotice, cresterea dependentei, si un potential efect asupra proprietatii intelectuale”, a mai punctat Tirt.



Romanii, ca niste cobai ieftini



Invadarea agriculturii si a pietei romanesti cu OMG reprezinta, deopotriva, un atentat grav la starea culturilor traditionale, si un pericol pentru sanatatea consumatorului si a mediului, blocand accesul produselor agro-alimentare nationale pe piata UE.



Primele soiuri de plante MG au fost testate in reteaua Institutului de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor, in perioada anilor 1997–1998. In 1998, au fost inscrise in lista oficiala un soi de soia si unul de cartof MG. Suprafata cultivata cu soia MG in Romania a fost in 1999 de 15.500 hectare (ha) si de cartof de 35 ha.



In anul 2000, Comisia Nationala pentru Securitate Biologica a aprobat oficial cultivarea in scop comercial (pe o perioada de trei ani) a soiei RR, toleranta la ierbicidul glifosat, si a cartrofului Bt rezistent la gandacul de colorado, doua dintre soiurile MG romanizate.



Suprafetele cultivate de soia au crescut spectaculos astfel la 32.000 ha, iar cu cartof la 90 de ha. In catalogul oficial al soiuriulor de plante de cultura din Romania, pe anul 2003 sunt inscrise 10 soiuri de soia MG. Deocamdata, in Bihor nu se cultiva decat soia MG in cantitate destul de mare.



Anul acesta s-au cultivat 866 ha de soia MG, iar celelalte produse, precum cartoful si porumbul sunt la stadiul de experiment.



Companiile din Statele Unite au profitat de lipsa legislatiei in domeniu si au introdus in Romania, incepand cu anul 1997, o serie de hibrizi de porumb soia, sfecla si cartof MG. Adevaratul motiv pentru care Romania a acceptat aceste produse a fost castigul financiar. Fara sa le pese de riscuri, romanii au acceptat fara cracneala.



Marile companii au venit cu bani grei pentru a patrunde pe piata autohtona. Americanii s-au folosit de Romania ca piata de desfacere pentru produsele MG, cum de fapt s-au folosit de toate statele est-europene, pe care le teransforma in cobai umani.



Pe plan mondial, tara noastra a fost deseori acuzata ca face pe plac SUA, producand OMG pe scara larga.



Miza



UE a pornit un crunt razboi impotriva OMG. Statele membre militeaza pentru produsele autohtone si naturale. Peste 90% dintre consumatorii din tarile UE doresc sa le fie respectat drept de a alege produse MG sau nu.



Statele europene nici nu produc, si nici nu cumpara OMG pentru ca acestea sunt considerate un risc atat pentru agricultura, cat si pentru populatie. Pentru acest motiv, in ultimii ani s-a declansat un conflict intre SUA, cel mai mare producator si consumator OMG, si statele UE.



In ceea ce priveste populatia, noua din zece americani comnsuma alimente produse pe baza organismelor modificate genetic. In ciuda tuturor controverselor, in 19 mai 2004 Comisia Europeana a eliberat un moratoriu impus in urma cu 6 ani, referitor la utilitzarea OMG. Conform acestuia, pot fi utilizate OMG cu obligatia de a fi etichetate corect.



Aceasta decizie a Comisiei Europene a fost indelung blamata de activistii ecologisti, inclusiv reprezentantii lor in Parlamentul European, argumentand ca nu exista nimic care sa garanteze ca OMG nu sunt daunatoare sanatatii si solului.



Comisarul European pentru Sanatate si Protectia Consumatorului a declarat ca toti cei care vor consuma alimente MG o vor face in cunostinta de cauza in sensul ca toate acestea vor fi etichetate corespunzator.



Aceasta decizie a venit in urma nehotararii care dainuie intre statele UE de a lua o hotarare ferma in ceea ce prioveste ridicarea moratoriului.



Acorduri pe hartie



Obtinerea, testarea, utilizarea si comercializarea OMG sunt supuse in toate tarile unui regim special de reglementare, autorizare si administrare, care stabileste cadrul juridic si institutional menit sa elimine sau sa reduca riscurile de producere a unor efecte negative asupra sanatatii oamenilor, animalelor si mediului.



In Romania, situatia este putin mai delicata. Daca in 1997, la presiunea intreprinderilor multinationale interesate, alimentele pe baza OMG au patruns in Romania fara nici un control, abia trei ani mai tarziu a fost adoptat primul act normativ in domeniu. Acesta este Ordonanta Guvernului nr. 49/2000, privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a OMG prin tehnicile biotehnologiilor moderne, precum si a produselor.



„Menirea acestui act este de a reglementa importul sermintelor MG, cultivarea lor si utilizarea produselor obtinute din aceste plante in hrana omului si in furajele animalelor”, spune Doina Luncan.



Ordonanta a fost legiferata in vederea imbunatatirii cadrului legislativ romanesc prin legea 214/2002. Aceasta se refera la cadrul institutional, consultarea publicului, etichetarea produselor MG prevazute de normele comunitare aparute intre timp in acest domeniu.



Legea reglementeaza, de asemenea si conditiile pentru organizarea si desfasurarea operatiunilor import/export cu OMG sau cu produse rezultate din acestea.



In 15 iulie 2003 a aparut Ordinul 462/2003 privind evidenta agentilor economici care cultiva OMG intr-un registru la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR).



Cultivarea plantelor transgenice trebuie declarata obligatoriu intr-o Declaratie, completata in doua exemplare, din care un exemplar se preda la DADR, unde se va tine o evidenta stricta, iar cel de-al doilea exemplar se pastreaza timp de 5 ani la sediul agentilor economici continua Luncan.



“Totul este sub control! ”



Autoritatile bihorene ne asigura ca totul este sub control si aceste alimente fabricate pe baza OMG nu prezinta nici un pericol pentru societate si nici pentru mediu.



Luncan Doina da asigurari ca “orice activitate care presupune utilizarea OMG sau a biotehnologiilor se desfasoara cu autorizatia emisa de Ministerul Mediului si Gospodariei Apelor (MMGA).



In cadrul Ministerului functioneaza Comisia pentru Securitate Biologica, ca autoritate stiintifica cu rol consultativ in procesul de luare a deciziilor de MMGA si toti acesti membrii sunt academicieni si personalitati stiintifice consacrate.



Produsele sunt testate si nu prezinta nici un pericol pentru mediu” mai zice Luncan Doina.



Taut Marilena, consilier la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Bihor, spune cu convingere ca “nu exista semnale ca pana acum s-ar fi intamplat ceva. Pentru sol nu exista nici un fel de pericol pentru ca erbicidele folosite, chiar daca sunt foarte eficiente, nu sunt cu remanente.



Iar atata timp cat se respecta cadrele legale in sensul ca toate societatile care cumpara si utilizeasza OMG ne declara acest lucru, ca noi sa putem tine evidenta stricta, nu ar avea de ce sa fie probleme”, declara Taut.



In spatele legii



In SUA, introducerea pe piata de larg consum a plantelor transgenice se face numai dupa ce obtin aprobarile din partea unor agentii guvernamentale: Departamentul pentru Agricultura, Agentia pentru Protectia Mediului, dar legea privind etichetarea corespunzatoare a produselor MG si folosirea lor in cunostinta de cauza este ocolita.



Atat in SUA, cat si in Canada si multe alte tari care sunt infestate pana in dinti cu OMG plantele transgenice se cultiva si se utiliteaza in hrana oamenilor si a animalelor, nefiind obligatorie depozitarea separata si etichetarea produselor care contin OMG.



Alimente „mutant”



Oamenii de stiinta au inceput sa puna gene umane in plante destinate consumului uman. Asistam aici la o dramatica extindere a modificarilor genetice. Este o miscare care produce dezgust si repulsie atat in randul criticilor cat si in randul oamenilor si conduce zvonuri controversate.



Este un joc de-a Dumnezeu creandu-se combinatii nenaturale din organisme vii. Japonezii sunt cei care au introdus in orez gena umana de la o persoana vie pentru a conferi plantei rezistenta la pesticide si la chimicale industriale.



Aceasta gena genereaza o enzima denumita codificat CPY2B6 care serveste in mod special la a distruge chimicalele daunatoare din organism. Gena poate de asemenea sa ajute la combaterea poluarii. Poate purifica si toxinele de pe un pamant contaminat.



Lupta pentru control



Grupurile canadiene au lansat Campania Nationala pentru interzicerea alimentelor MG. In 2 iulie 2005 se lanseaza campania “Canada fara OMG-uri” si reprezinta eforturile reunite ale fermierilor, ecologistilor si cetateniolor canadieni ingrijorati in priviunta sigurantei alimentelor si controlul acestora.



In acest sens comunitate cu comunitate, cetatenii interzic impreuna OMG-urile prin crearea unei retele formate din zonele din intreaga Canada care se declara fara plante, culturi, animale si pomi OMG. Scopul campaniei este acela de avea 50 de comunitati fara OMG in urmatorii 2 ani.



Se doreste un mediu sanatos si democratie in opozitie cu profitul alimentar si controlul corporatiilor asupra biodiversitatii genetice a semintelor si agriculturii.



Urmeaza oamenii



Primul mamifer clonat, operatiune realizata de catre specialistii Institutului Roselin din Edinburgh, a fost oaia Dolly, in 1997 in Anglia. Dupa acest eveniment au inceput sa curga valuri de clonari. Americanii, pentru a nu se lasa mai prejos, au inceput clonarea de bovine si porcine. Un exemplu concludent in acest sens este taurul Gene.



Nici japonezii nu se dau in laturi din lupta pentru suprematie si in 2003 sunt pe punctul de a scoate pe piata carne clonata. Guvernul japonez spune ca produsele de carne si lapte de la animalele clonate nu sunt nocive pentru consumul populatie.



Ministerul Sanatatii din Japonia asigura populatia ca nu exista nici un fel de anormalitate in laptele si carnea provenita in urma tehnologiei clonarii.



La o intrebare ce putea parea retorica pana mai ieri: „Cat de aproape este fenomenul clonarii umane si care va fi fluxul de aparitie?”, putem deja sa ne raspundem singuri. Clonarea umana bate la usa!



„Consumul de alimente produse pe baza organismelor modificate genetic nu prezinta riscuri pentru sanatatea umana”, Doina Luncan























29 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version