Doua dintre cele mai influente companii de consultanta au ajuns cu afacerile si in judetul Hunedoara. Search Corporation si Parsons Group au pus impreuna de un Joint Venture la drumul mare. Este vorba de drumul national Deva - Oradea, unde Parsons & Search a castigat serviciile de consultanta.
Contractul a fost servit in anul 2003 de guvernul Nastase, in baza unei frumoase traditii si a unor mari interese.
La sfarsitul anului 2003, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului a scos la mezat patru contracte marete pentru patru drumuri nationale care aveau nevoie de servicii de consultanta, inginerie speciala si asistenta. Unul din proiecte are legatura directa cu judetul Hunedoara si vizeaza soseaua nationala care leaga Deva si Oradea.
"Culoarul IV", mult discutatul proiect paneuropean de infrastructura, ar include acest tronson. Recent, Comunitatea Europeana a dat semne serioase ca ar renunta la acest culoar, preferand ocolirea Romaniei si finantarea unor autostrazi pentru vecinii nostri din sud.
Un motiv ar fi ineficienta cu care au fost gestionati pana acum banii europeni si scandalurile legate de atribuirea preferentiala a contractelor de infrastructura de catre autoritatile romane. O alta explicatie a nemultumirii oficialilor europeni in problema drumurilor din Romania tine de competitia dintre companiile americane si cele europene pentru lucrarile de anvergura.
La telefonul americanilor raspund italienii
PARSONS GROUP, firma asociata cu SEARCH Corporation la consultanta DN Deva - Oradea, este o sucursala britanica a unei companii multinationale americane. SEARCH este detinuta la randul ei de un cetatean american de origine romana, Michael Stanciu.
Cele doua societati au format un Joint Venture, un parteneriat in cadrul unei singure societati, special pentru participarea la licitatia pentru soseaua Deva - Oradea. In urma unei licitatii restranse, PARSONS & SEARCH au fost alese beneficiarele contractului de consultanta si asistenta la DN7 in valoare de 4,44 milioane euro.
PARSONS este o prezenta oarecum noua in Romania, dar unul din marii jucatori pe piata contractelor guvernamentale in Statele Unite. PARSONS este unul din cei trei antreprenori americani implicati in proiectul de reconstructie a Irakului. Un alt antreprenor notoriu este compania Bechtel, care va construi autostrada Brasov - Bors.
Guvernul Nastase era interesat ca unele companii romanesti sa prinda lucrari in Irak in subantrepriza la una din cele trei companii americane. In acest context, PARSONS devine, intamplator sau nu, beneficiara contractului DN Deva - Oradea la paritate cu SEARCH.
Din informatiile noastre, prezenta lui PARSONS in acest contract este mai mult formala, atributiile contractului fiind indeplinite concret de SEARCH. Redactorii nostri au incercat sa ia legatura cu biroul din Bucuresti al companiei PARSONS, dar la numarul postat pe site-ul americanilor a raspuns un reprezentant al companiei italiene ASTALDI, o alta favorita a contractelor MTCT. La SEARCH Corporation, "postul telefonic este momentan suspendat".
Investigati de FBI, angajati de Mitrea
Pe site-ul Ministerului Finantelor exista trei reprezentante PARSONS in Romania, dar nici una nu are depuse bilanturi financiar-contabile. Una din reprezentantele PARSONS este PARSONS Brinckerhoff, beneficiara si ea in 19 decembrie 2003, a unui contract de consultanta la o sosea nationala din Moldova.
Contractul a fost semnat la o zi dupa ce JV PARSONS & SEARCH contractase consultanta pentru Deva - Oradea. Desi sunt organizate ca doua companii distincte, PARSONS Group si PARSONS Brinckerhoff nu par a fi straine una de cealalta. In afara denumirii, societatile americane sunt legate prin parteneri comuni si contracte guvernamentale la nivel inalt incheiate cu administratia americana.
PARSONS Brinckerhoff are la activ managementul celei mai scumpe autostrazi din lume. Proiectul "Big Dig", o amenajare a infrastructurii din orasul american Boston, a ajuns la costul supraevaluat de 14 miliarde de dolari, dupa o evaluare initiala de 4,5 miliarde de dolari.
Compania PARSONS Brinckerhoff este cercetata in SUA pentru acuzatii de design, constructie si inginerie defectuoasa, pentru frauda si coruptie. Compania este cunoscuta in State pentru metoda de a face profit prin supraevaluarea costurilor.
PARSONS Brinckerhoff a facut obiectul a 14 investigatii din partea autoritatilor americane, numarul celor detasati pentru acest caz si costurile anchetelor fiind fabuloase. Scandalurile din tara lor nu au impiedicat PARSONS Group si PARSONS Brinckerhoff sa intre lejer in schema contractelor gestionate de ex-ministrul Miron Mitrea.
Americanii nostri sunt mai smecheri ca americanii lor
SEARCH Corporation, cealalta firma din Joint Venture, detine in Romania monopol pe lucrarile de proiectare din infrastructura si numeroase contracte de consultanta. SEARCH CORPORATION SRL apare prima data in Romania in 1991 si cumpara jumatate plus unu din actiunile detinute de Ministerul Transporturilor la IPTANA.
In 1999, americanii de la SEARCH preiau si restul actiunilor detinute de Statul Roman, iar IPTANA devine companie integral privata. IPTANA SA si SEARCH CORPORATION primesc cu regularitate de la minister cele mai banoase contracte. Combinatia castigatoare este patronata de Michael Stanciu, om de afaceri american de origine romana, director general al SEARCH CORPORATION.
Cu IPTANA SA, Stanciu a castigat in special proiectele de infrastructura nationala, iar cu SEARCH, proiectele care vizeaza autostrazi de tip occidental. Peste 35 de proiecte majore, cu finantare internationala, si sute de proiecte de infrastructura rutiera sustinute cu bani de la Guvern au fost castigate de SEARCH CORPORATION.
Sumele derulate depasesc 1 miliard de euro, din care partea de proiectare obtinuta de SEARCH a fost de peste 35 de milioane euro. De pe urma esecului numit autostrada Bucuresti - Pitesti, IPTANA s-a ales suplimentar cu inca 2,7 miliarde, primiti de ministerul care a dat cu bata in balta.
Un raport al Curtii de Conturi referitor la acest caz arata ca procesul reabilitarii autostrazii a creat bugetului un prejudiciu de 215 miliarde de lei, pentru finalizarea proiectului constructorul cheltuind in plus 1.274,7 miliarde de lei.
SEARCH, platita de doua ori pe banii nostri
De cand lucreaza sub tutela companiei lui Michael Stanciu, IPTANA a castigat mai multe contracte de milioane de euro cu MTCT. In 4.07.2002, IPTANA primeste, impreuna cu doua firme straine, un contract de 10, 5 milioane de euro pentru proiectul de reabilitate a DN 73, jumatate din lucrare urmand sa fie subcontractata.
In aceeasi zi, se semneaza la minister contractul pentru proiectul de reabilitare DN 6, unde aceeasi IPTANA castiga, alaturi de o firma franceza, 5,5 milioane de euro. Partea din contract care urmeaza sa fie subcontractata este de 49 la suta. Pentru proiectul de reabilitare la DN 1, castiga tot IPTANA, alaturi de alte doua firme. Suma 1,7 milioane de euro. Nu se subcontracteaza nimic.
Data: 4.07.2004. In 9 decembrie acelasi an, IPTANA castiga reabilitarea la DN 67 B pentru 182.230 de euro si proiectul la DN 15 Toplita - Bacau, in valoare de 96.168 euro. In aceeasi zi, IPTANA mai primeste ca bani de buzunar 42.571 euro la DN 1 B Ploiesti - Buzau.
Facuta o suma a contractelor castigate de IPTANA SA cu ministerul vecin si prieten al Transporturilor, Constructiilor si Turismului, ajungem la cateva zeci de milioane de euro numai in decurs de doi ani.
In unele cazuri, IPTANA a castigat contracte de proiectare in asociere cu firme straine care nu au nici o experienta in domeniul proiectarii si consultantei, ci doar in ramura constructiilor propriu-zise de infrastructura.
Colegii de cotidianul Buna ziua, ARDEAL au dezvaluit intr-o ancheta publicata recent ca SEARCH a castigat licitatia pentru proiectul autostrazii Brasov - Bors cu un proiect mai vechi realizat in asociere cu IPTANA SA, pentru care societatea fusese platita se statul roman in 1991. Proiectul actual este, in linii mari, acelasi cu cel realizat de Iptana in anul 1991.
In 2004, IPTANA SEARCH nu au efectuat decat mici schimbari ale traselui initial, dar 95 la suta din proiectul din 1991 a ramas neschimbat. Cu girul ex-ministrului Miron Mitrea, proiectul a fost inca o data platit din fonduri publice de catre MTCT, banii fiind canalizati spre firma lui Stanciu.
