Ardealul, prioritatea lui Morar

Miercuri, 31 august 2005, 0:00

Parchetul National Anticoruptie este perceput ca fiind o institutie total subordonata politic si care a esuat.



Suntem dupa 3 ani de la infiintarea acestei institutii in care, raportul de tara din 2004, cel al Consiliului European din decembrie 2004, insasi clauza de salvgardare pe coruptie, auditul asupra activitatii PNA realizat de Freedom House arata ca, PNA nu a fost eficient in lupta cu marea coruptie, ba mai mult, unele dintre dosare au fost solutionate defectuos.



Fostul sef al PNA, Ioan Amarie, a fost deseori acuzat de incompetenta, ltpsa de moralitate, ipocrizie si ignoranta.



Noul sef al PNA, clujeanul Daniel Morar a declarat, odata cu preluarea functiei de procuror sef, ca isi propune sa faca o evaluare a starii de lucruri de la PNA, a dosarelor aflate in lucru, precum si a procurorilor, eventual o schimbare din functii a procurorilor pasivi si a celor care au tergiversat instrumentarea cauzelor.



"Buna ziua, ARDEAL" si-a porpus in acest context sa realizeze o succinta analiza cu privire la activitatea PNA pe Ardeal, cu accent pe cazurile solutionate defectuos sau uitate voit de procurorii anticoruptie. Si pentru ca acestea din urma sunt extrem de multe, in lupta impotriva coruptiei, pentru noul sef al PNA, Ardealul ar trebui sa devina "prioritatea zero".



Andreea Ciuca a acuzat ca telefoanele mai multor ziaristi, printre care si cei ai Trustului GAZETA au fost interceptate.



Judecatoarea Andreea Ciuca a pus la dispozitia ziaristilor documente din care rezulta ca procurorul delegat al PNA Bucuresti, Marin Sandu, a solicitat mai multor societati de telefonie fixa si mobila date despre toate convorbirile telefonice, intrari si iesiri, in perioada 24 aprilie 2003-25 mai 2004.



Printre cele 70 de posturi telefonice pentru care s-a solicitate ascultarea se numara telefoane ale unor ziaristi de la Evenimentul Zilei, Ziarul de Mures, Romania Libera, Buna Ziua Ardeal, avocatilor Andreei Ciuca, rudelor si colegilor magistrati.



Aceste solicitari s-au facut in baza invinuirii ca judecatoarea ar fi recurs la tehnici de spargere a sistemelor informatice de la instantele din judetul Mures in scopul de a zadarnici urmarirea penala. Societatile respective au raspuns prompt si au prezentat nu numai datele respective ci si trunchiurile tehnice la care sunt conexate respectivele numere de telefon.



Fostul sef al Directiei Pasapoarte din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie (IJP) Hunedoara, Eugen Tod i-a dat in judecata pe procurorii PNA care l-au crecetat timp de 11 luni fara vreo proba sau plangere la dosar. Tod este hotarat sa-i urmareasca in procese pe procurorii Doana si Postaru, care l-au hartuit vreme de 11 luni.



Daca va fi nevoie, se va adresa chiar Curtii Europene a Drepturilor Omului. Tod l-a actionat in instanta pe procurorul PNA Vasile Doana, unul dintre cei opt sefi ai PNA carora ministrul Justitiei, Monica Macovei, le-a cerut revocarea din functie.



Ancheta inceputa in octombrie 2002 s-a transformat dupa numai o luna, cand procurorii au constatat ca nici unul dintre capetele de acuzare nu sta in picioare, intr-o adevarata vanatoare de vrajitoare, sub ochiul indiferent al agentilor de la UM 0215. Victima colaterala a rafuielii PNA cu subcomisarul Tod a fost subcomisarul Mihai Pacuraru.



Cu toate ca au fost gasiti nevinovati, sanctiunile dispuse in timpul anchetei sunt inca in vigoare& sanctiune pecuniara pentru management defectuos, amanarea avansarii in grad si mutarea de la IJP Hunedoara la Politia Municipala Brad.



Eugen Tod a fost arestat in 30 octombrie 2002, in plina zi, in fata sediului BRD Deva, in baza declaratiilor a doi escroci care ii pacaleau pe creduli, promitandu-le ca le vor procura, "peste rand", pasapoarte si alte acte de evidenta informatizata a populatiei.



Emil Bicu si Nicu Bicu au dat aceste declaratii in timp ce erau anchetati, iar complicele lor, Dan Viorel Plic fusese dat in urmarire generala pe tara. Tod isi aminteste ca in ziua respectiva fusese filat de agenti ai UM 0215, cunoscuta si sub numele Unitatea de Informatii doi si un sfert.



Aceasta ar fi trebuit, in mod normal, sa asigure protectia informationala a ofiterilor de politie. Mana de ajutor pe care au dat-o in instrumentarea dosarului PNA impotriva lui Eugen Tod a insemnat de fapt prelungirea cu cel putin o luna a anchetei, in baza unor plangeri false, usor de verificat.



Emil Bicu si Nicu Bicu au scris in declaratii numarul telefonului mobil pe care l-au contactat pe subcomisarul Tod. Cu toate ca telefoanele celor doi au fost ascultate timp de doua saptamani, nimeni nu s-a gandit sa verifice daca numarul pe de mobil pe care l-au dat in declaratii i-a apartinut vreodata lui Eugen Tod.



Subcomisarul a scapat de arestare din cauza problemelor de sanatate. A doua zi dupa retinere, Directia de Pasapoarte din cadrul IJP Hunedoara a avut parte de un control intern, venit la de Bucuresti, cu toate ca Tod fusese audiat cu o seara inainte pana dupa miezul noptii. In decurs de sase luni Eugen Tod a avut parte de opt astfel de controale.



La ultimul dintre acestea, singurul in urma caruia a fost sanctionat, a fost chiar intrebat, "de la obraz"& "Cum se face ca nu ai fost sanctionat pana acum. Scrie-ti raportul, pentru ca oricum nu conteaza ce scrii dumneata. Doar ce scriu eu se va citi atunci cand se va stavili sanctiunea".



In tot acest timp ancheta PNA trena, in ciuda cererilor repetate a celui anchetat sa fie chemat la Bucuresti, pentru audieri. La inceputul lunii decembrie, purtatorul de cuvant al PNA, Gabriela Neagu, a concluzionat ca procurorii au fost pusi de cei doi escroci pe o pista falsa, iar acuzatiile aduse de acestia nu se confirma.



Momentul care ar fi trebuit sa insemne sfarsitul anchetei a fost, de fapt, inceputul calvarului lui Eugen Tod. Acesta a fost cercetat inca 9 luni, fara nici o plangere inregistrata la PNA.



Tod isi aminteste chiar ca in tot acest timp a fost filata pana si sotia lui, si i-a fost perchezitionata locuinta. La serviciu multi dintre colegi au inceput sa il ocoleasca. Altii spuneau ca sunt solidari cu ei. Declaratiile erau insa facute numai intre patru ochi.



Pana in august 2003 "cercetarile" au continuat in aceeasi nota& controale interne, lipsa audierilor, sanctiuni, suspendari din functie. Acuzatia initiala, de luare de mita a fost schimbata intr-o acuzatie de trafic de influenta.



"Atunci cand i-am intrebat pe procurori in baza carei plangeri sau reclamatii sunt cercetat de procurori, raspunsul era, invariabil, acelasi& "intreaba-i pe prietenii tai de la etajul doi. Ancheta se bazeaza pe niste articole aparute anul tecut in presa in 6 si 7 august". La acea data insa, comisarul se afla, in concediu, pe malul marii.



In data de 22 august Eugen Tod a fost repus in drepturi. Banii pe care i-a pierdut in urma anchetelor si controalelor comandate nu i-a mai vazut niciodata. A mai ramas, timp de un an, in fruntea Directiei de Pasapoarte din cadrul IJP Hunedoara. Atmosfera nu a mai fost niciodata la fel ca inainte de ancheta.



Din 2004 ocupa o functie de conducere in cadrul Politiei municipale Brad. Spera ca acum Justitia ii va da in sfarsit dreptate.



Ioan Moldovan si echipa sa de procurori din judetul Bihor sunt detinatorii unei triste performante la nivel national& in ciuda "greutatii" acestui judet, PNA Oradea nu a reusit, de la infiintare si pana acum, sa finalizeze in mod clar si pe dovezi pertinente vreun dosar de mare coruptie.



In schimb, avid de publicitate, Moldovan s-a dat in stamba ori de cate ori a fost nevoie, organizand memorabila conferinta de presa din martie 2004, in care l-a acuzat de sustragere de la ancheta pe Ioan Lascau, fostul director executiv adjunct al Finantelor bihorene, desi acesta nici macar nu primise vreo citatie in acest sens, sau amanand abuziv inaugurarea blocurilor ANL din Oradea cu mai bine de o luna, pe motiv ca ar exista informatii legate de alocarea ilegala a unor locuinte sociale de catre functionari corupti din cadrul Primariei Oradea (acuzatie nedemonstrata nici astazi).



Oricat de greu de crezut ar fi, cea mai mare afacere de jaf imobiliar din Bihor – probabil ca din toate timpurile – a fost musamalizata la parchet de procurorul Octavian Crisan cu ajutorului fostului procuror general Ioan Rusu.



Aparentele nu trebuie sa ne insele& in spatele senilitatii afisate dezinvolt de ultimul si a ramolismentului de suprafata, Rusu a stiut sa-si manipuleze subalternii si sa-si urmareasca interesul!



Prim procurorul Mihai Chirila a avut interesul sa primeasca inca o locuinta din fondul de stat si, drept urmare, a omis sa-si faca datoria de a "valorifica" datele compromitatoare din dosarul privind functionarii infractori din Comisia de aplicare a Legii 18/1991 Oradea. Acelasi rationament este valabil si fata de recent pensionatul Rusu in "Afacerea Mercur SA.", publicat de Trustul GAZETA sub acelasi generic rezervat hotilor de case din Bihor.



Si Rusu a primit cadou o casa din fondul orasului, dar, probabil, in "Afacerea Mercur SA" nu s-a limitat numai la aceste avantaje. S-ar putea ca intr-o proasta dimineata sa-l trezeasca o citatie pe netrebnic.



Lipsa lui de combativitate in "Dosarul Pamora SA", despre care am scris recent si am demonstrat ca tot Rusu l-a favorizat pe avocatul escroc-imobiliar Ovidiu Bot, poate fi reevaluata acum si din prisma cazului de frauda imobiliara prezentat mai jos.



In cel putin doua dosare penale, procurorul Octavian Crisan i-a salvat pe membrii Comisiei de aplicare a legii nr. 18/1991 din Oradea cu aceeasi explicatie& "au fost indusi in eroare de catre Sterian Marin, cel care a efectuat verificarile faptice in teren".



Mai zice procurorul "Cocolino" ca, "desi o parte din titlurile de proprietate care au fost eliberate in urma lucrarilor efectuate de aceasta comisie nu au corespuns situatiei faptice din teren, verificarile faptice au fost efectuate de catre specialistul topograf Sterian Marin, fost colonel la Brigada de Graniceri Oradea, delegat in perioda 1992-1998 ca membru in Comisia de aplicarea a legii fondului funciar Oradea".



Drept urmare, intr-un mod aprope firesc, de parca ar fi fost singur si ar fi facut totul numai de capul lui, ca si cum nu ar fi trebuit controlate datele furnizate de colonelul-nebun, Viorica Bar si ceilalti membri ai comisiei sunt niste ingerasi inocenti si trebuie feriti de urmarire penala!



Publicatiile Trustului GAZETA au mai relatat despre incredibila devalizare la care a fost supusa SC Mercur S.A. Oradea, pusa la cale de fostul director, Nicolae Mos, si patronul unei obscure firme din Alba Iulia.



Printre profitorii "ingineriei financiar-societare" s-au numarat si cativa membri de frunte ai PSD Bihor, ceea ce explica evolutia sinuoasa a dosarului penal, cunoscute fiind sensibilitatile politice si lipsa de coloana vertebrala dovedite de recent pensionatul procuror general Ioan Rusu, singurul procuror din tara care a mai ramas in activitate dintre cei care au "combatut" si in anii colectivizarii.



Intreprinderea Comerciala de Stat Metalo-Chimice Oradea, cunoscuta mai ales dupa initialele sale, care figurau pe cele mai multe magazine din Oradea, "ICSMC", detinea in proprietate 150 de spatii comerciale, situate in Oradea si comunele limitrofe si avea ca obiect de activitate desfacerea cu amanuntul de articole electrice, electrocasnice si electronice, produse chimice, materiale de constructii s.a.



In 1990, prefectul de atunci al judetului, Petru Ungur, l-a numit director al ICS M-C (viitoarea Mercur S.A.) pe Nicolae Mos, care va fi si "groparul" acestei intreprinderi.



Sub conducerea lui Mos, majoritatea spatiilor comerciale ale firmei au fost inchiriate pagubos unor societati private, iar unele au fost vandute in pierdere. Bineinteles, Ioan Nicole Mos, a avut grija ca doua dintre cele mai ravnite magazine sa ajunga in proprietatea baietilor lui.



La fel de celebru este si cazul lui Adrian Tarau, fiul fostului prefect PSD de Bihor, implicat in afaceri frauduloase cu produse petroliere, evaziune fiscala, falsuri si spalare de bani. Tarau a fost arestat de procurorul Alexandru Lele, pentru ca ulterior, la comanda politica sa fie eliberat. Numirea lui Vasile Blaga in fotoliul de ministru MAI nu a schimbat situatia in acest caz.



De departe, cea mai controversata figura a Sibiului, primarul Klaus Johannis, a avut de a face cu PNA de mai multe ori. Cel mai puternic cap de acuzare se refera la acapararea a doua imobile din oras. In dosar sunt cercetate, alaturi de primar, Carmen Johannis, sotia sa, si Georgeta Lazurca, soacra sa.



Lista de infractiuni cuprinde instigare la fals intelectual, uz de fals si marturie mincinoasa. Alaturi de cei trei membri ai familiei edilului sibian, in dosar mai figureaza si avocatul Dorin Suciu. Din acelasi dosar a fost disjuns un altul, in care apare Liviu Munteanu, secretarul comunei sibiene Porumbacu de Jos.



Acesta e acuzat de fals intelectual si abuz in serviciu, deoarece a eliberat ilegal inscrisuri oficiale care au ajutat-o pe Carmen Johannis sa obtina dreptul de proprietate asupra celor doua imobile.



Johannis a mai ajuns in vizorul PNA si pentru nereguli in ceea ce priveste improprietaririle. Primarul, alaturi de fostul prefect, Mircea Silvestru Lup si alte 11 persoane din fosta administratie, au fost reclamati de un cetatean si cercetati de politie.



Un alt personaj important aflat sub atentia PNA este fostul director al Directiei Generale a Finantelor Publice Sibiu, Petre Inclezan. In urma demisiei sale de la institutia sibiana au ramas o serie lunga de capete de acuzare, printre care abuzuri in functie, nereguli financiare si aservirea politicii Directiei de Finante catre interesele PSD.



Ultimul, dar nu cel de pe urma cap de acuzare, se refera la implicarea fostului director Inclezan in dosarul Sometra, care se referea la acordarea scutirilor de majorari si penalitati la aceasta societate.



Fostul deputat PSD, Gheorghe Suditu a intrat si el sub atentia procurorilor de la Curtea de Apel Alba, mai ales pentru ca nu si-a depus declaratia de avere la timp. Acest lucru este corelat si cu faptul ca Suditu a fost demis din functia de director adjunct al Directiei de Munca Sibiu, de catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici.



Motivul era incompatibilitatea intre calitatea de functionar public si fotoliul de membru de partid cu functie de conducere.



Crecetarile PNA s-au mai oprit si asupra fostului sef al societatii Drumuri si Prestari Constructii, Tiberiu tant. Acesta este banuit ca a primit comisioane de la fiecare furnizor, si chiar ca ar fi dat bani grei pentru a primi functia de sef al DPC.



Tiberiu tint a fost omul lui Suditu, al lui Johannis, prieten cu toti factorii de decizie din Primarie si la catarama cu actualul viceprimar Ioan Banciu. El a declarat, la unul din sprituri, ca i-a renovat casa parinteasca a primarului Sibiului, cu oamenii sai, de la DPC.



Dosare lasate-n adormire



* Dosarul Micula - referitor la oamenii de afaceri bihoreni Ioan si Viorel Micula, acuzati de evaziune fiscala si spalare de bani, prin firmele off-shore pe care le detin e un alt caz care zace de multa vreme pe masa PNA.



Un alt dosar dat uitaprii din judetul Bihor este cel legat de Florin Serac, fostul prefect al judetului Bihor, care a dispus repartizarea sub forma de despagubiri din Fondul de rezerva la dispozitia guvernului a sumei de 2,5 miliarde lei pentru persoana fizica Natasa Chereji Despina (nevasta unui lider PSD local), ca urmare a unei pretinse "calamitati" ce ar fi afectat acoperisul unui sopron.



Desi dosarul are o vechime de circa o jumatate de an, procurorii nu au dat nici o solutie in acest caz.



* Dosarul Puni - regia de apa Proditerm, in care fostul director al societatii de termoficare din Bistrita, Ioan Mircea Puni, era acuzat de luare de mita si abuz in serviciu, pentru ca ar fi primit 60.000 de dolari de la doua persoane, carora le-a facilitat incheierea unor contracte, a fost, de asemenea, dat uitarii.



PNA Cluj a ignorat faptul ca afacerile lui Puni au avut girul consiliului local, majoritar PSD.



* Dosarul Powerpack - privind achizitionarea unei tehnologii de compactare a gunoaielor pentru judetul Cluj.



Potrivit unui Armaghedon care a avut drept tinta PNA, dat publicitatii in martie 2005 (cu o zi inainte ca Ministerului Justitiei sa primeasca auditul privind activitatea PNA, realizat de Freedom House), SRI Cluj a informat despre implicarea in aceasta afacere a PSD si a lui Ion tiriac.



Dupa incheierea afacerii, persoanele din comisia de negociere au purces la achizitionarea unor bunuri de lux, prin interpusi, dar folosite de ei.



* Dosarul Stanca - Wilkovits - Unul dintre cazurile rasunatoare pe raza teritoriala a Salajului a fost al lui Viorel Stanca, colonel de informatii in rezerva si presedinte al PD Salaj, pe numele caruia in 1998, in urma unor controale ale Garzii Financiare Mures, s-a intocmit un dosar care a ajuns la Politie.



Impotriva sa a inceput urmarirea penala pentru evaziune fiscala – circa 3 miliarde de lei. Presedintele PD Salaj sustine ca un grup de alcoolisti l-au scos pe el tap ispasitor, pentru a-l face scapat pe timisoreanul Petru Wilkovits.



Stanca spune ca Zarie, pe atunci adjunct al procurorului general al Romaniei, i-a cerut procurorului Calin stefanescu, de la Curtea de Apel Mures, sa-l scape pe Wilkovits. Insa instanta a descoperit vicii mari de procedura (documente depuse tardiv, susceptibile de a fi falsificate), iar presedintele PD a fost scos din culpa.



Recent, Wilkovits a fost condamnat la trei ani de inchisoare pentru dare de mita, delapidare, evaziune fiscala. Stanca i-a trimis de curand ministrului Monica Macovei un memoriu in care face acuzatii la adresa lui Mircea Zarie, adjunct (cu delegatie) al lui Morar.



In memoriul trimis lui Macovei, Stanca vorbeste de sume mari de bani primite drept mita de cei ce au facut ancheta, insa spune ca nu poate furniza si probe.



Gafe ale PNA



Dosarul Iosif Pop - fostul director al Bancii Transilvania& 26 de arestati, 42 de trimisi in judecata, prejudiciu 132 de miliarde. In mai putin de un an, arestatii au fost eliberati, iar Curtea Europeana a Drepturilor Omului a admis cererea unuia dintre ei de a fi despagubit cu 15 milioane de euro pentru tratamentul din timpul anchetei.



Dosarul Ciuca - judecatoarea Andreea Ciuca din Targu-Mures, arestata de Parchetul National Anticoruptie pentru o presupusa mita. Inainte de a fi arestata, Andreea Ciuca intentiona sa faca niste dezvaluiri socante intr-o conferinta de presa cu privire la o serie de parlamentari si la legaturile acestora cu lumea interlopa.



Principalul reclamant este senatorul PRM Dumitru Pop, cercetat in mai multe dosare pentru evaziune fiscala de peste noua miliarde lei si pentru alte infractiuni. Pana acum, cazul s-a finalizat cu o rasunatoare achitare.




















966 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă