ZIUA de Cluj a intrat in posesia unui raport al Directiei Judetene de Statistica Cluj (DJSC), una din cele mai opace institutii subordonate Guvernului, in care se analizeaza situatia comunitatii maghiare din judet.
Constatarea raportului este dramatica: in comunele si satele locuite de etnicii maghiari din judetul Cluj, sistemul de invatamant este la pamant, iar asistenta sanitara cvasiinexistenta, fapt ce a dus la o scadere masiva a populatiei maghiare. Daca acum s-ar face un recensamant, releva raportul, rata etnicilor maghiari nu ar depasi 17% in judet!
Concret, in comunele si satele Sic, Mera, Sancrai, Savadisla sau Moldovenesti, lipsa de personal medical calificat este cronica, iar asistenta de resort inceteaza dupa ora 12.
Din cauza politicilor de descurajare financiara puse in practica de Directia de Sanatate Publica (DSP) Cluj, majoritatea cadrelor medicale, asistenti primari si doctori, refuza sa munceasca in mediul rural sau accepta doar jumatati de norma.
Situatia este apropiata si in satele cu majoritate romaneasca, dar este ceva mai buna, datorita fondurilor mai mari alocate de consiliile locale pentru plata navetei, majoritatea cadrelor medicale locuind in municipiul Cluj – Napoca.
O treime din copiii sub 12 sunt dusi de parinti in Ungaria, la rude, iar la nivel de adulti, pe raza judetului, 52% sunt absolventi de universitati umaniste. "Ne confruntam cu o puternica criza de absolventi de formatie tehnica. Avem multi sociologi, filosofi, politologi, asistenti psihologici dar nimeni nu se intreaba, inclusiv la nivel de UBB, cum isi vor gasi loc de munca.
Suntem descoperiti la nivel de absolventi practicieni, care sa cunoasca bine meserii si domenii specializate pe constructii civile si industriale.
O mare parte dintre absolventii de etnie maghiara, 35%, pleaca in Ungaria la munca, pentru ca sunt mai bine platiti. Rapoartele releva un tot mai mare decalaj urban–rural, complet dezavantajos pentru locuitorii de la tara, si o lipsa de comunicare majora intre cele doua comunitati – romana si maghiara.
Asa cum releva si analizele interne ale UDMR, aceasta stare este consecinta mai multor factori printre care atractivitatea vietii la oras, cresterea economica, depopularea mediului rural si excesele nationaliste ale fostului primar al Clujului.
Institutie inchisa
Raportul DJSC a fost comunicat Guvernului, singura institutie a Puterii careia ii sunt adresate aceste rapoarte. In functie de ele ar trebui sa fie elaborate politici publice de modernizare a mediului rural, dar comunicarea cu Consiliile Judetene pare a fi deficitara, in conditiile in care raportul nu a ajuns la administratia judeteana.
De altfel, DJSC este una din cele mai opace institutii din Cluj si este condusa de Codrea Pop, supravietuitor al tuturor schimbarilor de forte politice in ultimii 15 ani. DJSC nu are practica conferintelor de presa sau a lansarii de comunicate publice catre media, desi este o institutie publica de o importanta strategica in ansamblul institutional romanesc.
„Nu exista comunicare intre institutii. Am mai semnalat acest lucru, pentru ca sprijinirea comunitatilor rurale, indiferent de etnie, este o obligatie a partidelor dar, mai ales, a administratiei. Nimeni nu cunoaste mai bine situatia socio-economica pe parametrii de evaluare decat Directia de Statistica.
Ar trebui sa comunice des cu actorii sociali", este de parere presedintele UDMR, Laszlo Attila.
Legea Statutului, un esec?
Un alt raport, al Centrului de Resurse pentru Etnodiversitatea Culturala din Cluj – Napoca, analizeaza stadiul aplicarii Legii Statutului, iar concluzia este ca aceasta nu este un succes. In Romania exista cel mai mare interes pentru legitimatiile de maghiar, comparativ cu toate celelalte tari vecine Ungariei.
Insa, din totalul de aproximativ 1,4 milioane de maghiari din Romania, doar 494.000 au solicitat legitimatii. Numarul total al solicitarilor este de 822.000. Circa 120.000 de copii, dintr-un total de 150.000 ce invata in scoli cu predare in limba maghiara, primesc ajutor prin intermediul legitimatiei, adica 20.000 de forinti anual.
