Fanii datoriilor

de Cosmina Fernoaga, Calin Poenaru     Ziua de Cluj
Vineri, 2 septembrie 2005, 0:00

Ministerul Finantelor Publice (MFP) prevede ca autoritatile locale pot sa se imprumute, de la institutiile financiare, cu pana la 20% din veniturile pe care le estimeaza in acel an. Restrictia este valabila si in cazul agentilor economici si a serviciilor publice din subordinea consiliilor locale sau judetene.



Cu toate acestea, legea mentioneaza ca pragul de indatorare cade atunci cand Guvernul emite o lege speciala. Asa s-a intamplat cu Primaria Bucuresti, pentru care Executivul a acceptat o indatorare de pana la 40% din buget, justificata de guvernanti prin faptul ca veniturile care alimenteaza institutia sunt suficient de mari pentru ca ea sa faca fata unor cheltuieli apreciabile.



Pentru a obtine bani pentru investitii, in Romania, primariile pot sa recurga la emisiuni de obligatiuni. Totusi, demersul este valabil numai pentru municipii, considerate cu o putere de rambursare mai mare, si in nici un caz pentru orasele mai mici, daramite pentru localitatile rurale, ultimele fiind condamnate sa traiasca din mila bugetului de stat din punctul de vedere al investitiilor.



O "portita" prevede faptul ca, daca autoritatile locale si judetene (si societatile subordonate) nu sunt in stare sa acopere ratele, intervine MFP, care le acorda imprumuturi fara dobanda de la Trezorerie.



Prevederea nu e de mirare, pentru ca veniturile anuale ale autoritatilor locale sunt numai estimate, iar, pe de alta, o primarie nu poate sa termine anul "pe pierdere", ci numai pe 0 sau cu un plus al balantei contabile.



Pana acum, Ministerul a garantat imprumuturi pentru putine localitati rurale, asa cum a fost cazul primariilor din comunele Gilau sau Baciu. "Pragul de 20%, acceptat pentru primarii, include nu numai ratele la imprumuturi, ci si dobanda si comisioanele.



Daca o primarie mai are si cheltuieli mari, datoria aceasta apasa si mai greu pe umerii institutiei", spune Gligor Gavris, purtator de cuvant al Directiei Generale a Finantelor Publice Cluj. Daca imprumutul de la Trezorerie, nu e restituit pana la 31 decembrie, directiile judetene de finante sunt autorizate sa execute contul unitatii.



"Creditele sunt solutia cea mai buna"



Unul dintre putinii primari din tara care nu se tem sa incheie contracte cu bancile este cel de la Oradea, institutie care a ajuns la un grad de indatorare de 19,5% din buget. "Accesarea creditelor pe termen lung este singura modalitate prin care comunitatea se poate dezvolta.



Comunitatile care se feresc de credite sunt sortite pieirii", a declarat primarul Petru Filip, precizand ca reprezentantii Guvernului vor trebui sa se gandeasca serios sa majoreze plafonul si sa lase posibilitatea primariilor sa acceseze creditele in functie de posibilitatile lor financiare.



"Nu inteleg de ce sa se opuna Guvernul daca primaria poate convinge banca sa ofere credite?", se intreaba Filip. "Daca mi s-ar permite un nivel de peste 35%, as putea sa realizez mai multe proiecte de dezvoltare", a spus Filip, precizand ca o analiza serioasa in ce priveste posibilitatile financiare ale primariei poate convinge orice banca.



"Orasele au ramas in urma, mai ales in ce priveste infrastructura, ca atare este normal sa vrei sa modernizezi totul intr-un timp cat mai scurt. Solutia creditelor bancare pe termen lung este cea mai buna, pentru ca, datorita infrastructurii moderne, investitia va putea fi recuperata, iar, in timp, contul bancar va putea fi amortizat", mai spune Filip.



Se feresc de banci



Primarul Clujului, Emil Boc, a militat pentru dublarea pragului de 20%. Cu toate acestea, la mai bine de un an de cand se afla in fruntea Primariei, institutia nu a reusit accesarea unui credit bancar.



Acum doua saptamani, primaria a incercat accesarea primului credit de la o banca, de 150 de milioane de lei, insa, din pricina unor inadvertente la documentatie, licitatia a fost anulata, ramanand sa se reia in septembrie. "Banii vor fi folositi pentru reabilitarea infrastructurii din oras", a declarat purtatorul de cuvant al primarului, Raimonda Boian.



Datoriile bancare pe care le are primaria au provenit dintr-o emisiune de obligatiuni municipale. "Pentru obligatiunile privind reabilitarea traseului strada Maramuresului - Piata Mihai Viteazu, ultima rata am platit-o la inceputul anului", a declarat Boian.



Cealalta emisiune, imprumutul pe 18 luni, contractat in 2003, va fi rambursat in totalitate luna viitoare. La Campia Turzii, Primaria nici nu vrea sa auda de credite bancare. "Am cautat intotdeauna alte surse de finantare", sustine viceprimarul Ioan Tulai. "Anul acesta, ne-am gandit la un imprumut pentru extinderea Primariei, dar am abandonat ideea", a spus Tulai.



In schimb, la Turda a fost aprobat un credit de 2,5 milioane de lei pentru o pasarela peste raul Aries. "Nu ne temem de credit", a declarat primarul Tudor Stefanie, precizand ca institutia dispune de un buget anual de 30 de milioane de lei si ca va rambursa creditul anual, din resurse proprii.



Nicolae Chis, primar al Huedinului, sustine ca s-a gandit la un credit bancar pentru 2006, dat fiind faptul ca nu exista alternativa de a sustine programul PHARE de finantare a retelelor de canalizare.



"Vom fi nevoiti sa obtinem singuri banii deoarece Agentia PHARE ne-a aprobat jumatate, adica 1,4 milioane de lei, sprijinul venind si din partea Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare", declara primarul. Chis spune ca nu s-a hazardat sa se incurce cu bancile, pentru ca proiectele pe care le avea in vizor puteau fi sustinute si in alt mod. "Am avut si finantari internationale si un fond de rulment", a spus Chis.



El a precizat ca intentioneaza sa obtina fonduri ISPA pentru retelele de canalizare, numai ca, pentru aceasta, a fost nevoie ca municipalitatea sa se asocieze cu alte primarii din judetul Salaj, deoarece regulamentul pentru accesarea acestor fonduri prevede ca numarul de locuitori sa depaseasca 300.000.



Localitatile mici vor credite daca legea le permite



"Se finalizeaza un proiect de modernizare a infrastructurii, urmeaza ca luna viitoare sa organizam licitatia", a declarat primarul Gherlei, Ovidiu Dragan. Acesta a mentionat ca investitia nu va ajunge la plafonul impus prin lege.



Primarul Dejului, Ioan Ungur, sustine ca municipalitatea a accesat deja doua credite bancare. Primul, de 550 000 de lei, pentru achizitionarea de utilaje la sectia de gospodarire comunala, iar al doilea, de 1, 73 milioane de lei, pentru iluminatul cartierului Dealul Florilor. "Banca ne-a fixat o dobanda de 7%, iar ambele credite nu depasesc 6,8% din bugetul local", a spus Ungur.



Prin noul sistem de iluminare publica, Dejul va reusi economisi anual 100 000 de lei, bani pe care vor intra in suma de returnare a creditului.



Primarul din Apahida, Ionel Farcas, sustine ca a trimis spre aprobare MFP documentatia pentru un credit bancar de 10,5 milioane de lei. "Banii ii vom folosi pentru a finaliza proiectul retelei de apa la Dezmir, pentru deschiderea unui centru social la Corpadea, precum si pentru infiintarea unei gradinite", spune Farcas.



Creditul acopera plafonul de 20% impus de lege, dar primarul spera ca, din acest motiv, sa nu intampine dificultati la MFP.























32 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version