Lipsa de implicare a opiniei publice in ceea ce priveste problemele de interes general a dus la o acuta criza in relatia cetatean-autoritati locale. Pe de o parte oamenilor, eronat, le cam sunt indiferente treburile administrativului si legislativului oradean, in vreme ce reprezentantilor acestor doua foruri le convine situatia.

Ca nu au de dat prea multe explicatii. Democratie de pe Cris. In care cetatenii s-au transformat, treptat, in simpli observatori care nu fac altceva decat sa stea pe banca de rezerve si privesc la alesii lor atunci cand adopta decizii. Si cand nu le convine, alearga si fac reclamatii prin ziare.

Lucru anormal, cu atat mai mult cu cat in cele maimulte situatii ar putea preveni acest lucru prin simpla participare la sedintele de lucru ale forurilor legislative locale.

Accesul la informatiile de interes public si dreptul de a se implica in procesul de luare a deciziilor nu sunt favoruri pe care institutiile publice le ofera cetatenilor, sunt drepturi. Consfiintite prin lege.

Exista acte normative care stipuleaza foarte clar ca institutiile sunt obligate sa ceara parerea cetatenilor inainte de adoptarea si implementarea unui proiect.

Legea 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public si Legea 52/2003 privind transparenta decizionala in administrataia publica sunt doar doua dintre actele care ar trebui sa puna la dispozitia oricarui cetatean metode de a se implica in luarea deciziilor de interes public.

Traseu simplu

GAZETA a vrut sa afle care sunt dedesubturile care intretin aceasta stare anormala de lucruri si tensioneaza nefiresc relatiile dintre contribuabilul de rand si institutiile care sunt indrituite sa-i reprezinte interesele publice.

Ca atare, reporterii nostri i-au abordat pe reprezentantii din cele trei institutii reprezentative la nivel local: primaria Oradea, Prefectura si Consiliul Judetean. Fiecare din acestea au in schema un birou de relatii publice in cadrul caruia activeaza o persoana special desemnata pentru buna punere in aplicare a Legii 544.

Functionarul special desemnat trebuie sa primeasca toate cererile cetatenilor care solicita informatii de interes public si sa supravegheze procesul prin care cererea respectiva trebuie sa treaca pana cand informatiile vor ajunge la cetatean.

In cadrul Primariei cererea ajunge direct la primar, care o avizeaza si o returneaza Biroului de Relatii Publice. Mai departe, solicitarea ajunge la departamentele specializate care se ocupa de domeniul din care face parte tipul de informatie solicitata.

Cererea depusa la Prefectura ajunge la prefect, de unde se raporteaza la Secretariatul General, in subordonarea caruia se afla Biroul de Relatii Publice.

Drumul parcurs de cererea cetateanului, in cadrul Consiliului Judetean, incepe tot la Biroul de Relatii Publice, continua cu Registratura si apoi se repartizeaza la compartimentele specializate.

Acesta este, pe scurt, drumul anevoios pe care il parcurge o cerere pana la solutionare.

Ei sunt

Adrian Cighir, consilier asistent in cadrul Biroului de Relatii Publice al Primariei, este persoana special desemnata pentru aplicarea Legea 544. GAZETA a descoperit ca omul stie sa aplice legea chiar si in cazul jurnalistilor. Cighir a spus ca nu ofera nici un fel de informatii decat dupa ce GAZETA depune oficial o cerere.

Ca si cineva care vrea sa stie de ce acte are nevoie sa isi construiasca un garaj.

Numai ca Cighir a cam dat-o-n bara, pentru ca solicitarea noastra se referea la o simpla statistica ce-i statea chiar lui la indemana, si anume numarul cererilor depuse de oradeni in anul 2004, cate dintre ele au fost solutionate favorabil si cate nu.

Ori Cighir a avut ceva de impartit cu presa, ori primarul Petru filip nu stie ca plateste un habarnist care-i paraziteaza schema de personal. Pana acum.

Alexandra Hus, consilier asistent in cadrul Prefecturii este cea care are menirea de a retine solicitarile cetatenilor, depuse la Biroul de Relatii Publice.

Hus spune ca “majoritatea oamenilor vin sa ceara informatii cu privire la probleme care tin de competenta instantelor de judecata sau vin pentru a cere informatii despre viata privata a unui functionar public.

Cetatenii ar trebui sa fie mai bine informati cu privire la legislatie si carei institutii trebuie sa se adreseze”, crede Hus. De parca ar vorbi de altii... Adriana Hus, omologul lui Cighir de la Primarie, e exemplul clar ca si prefectul Bolojan mai trebuie sa-si instruiasca oamenii. Oare cine crede Hus ca trebuie sa faca acesta informarea cetatenilor, daca nu tot institutiile publice.

Ca o dovada circumstantiala a „transparentei” si a comunicativitatii cu omul de rand, anul trecut au fost depuse la Prefectura doar 12 cereri, dintre care opt au fost solutionate favorabil.

Cei care vor informatii de la Consiliul Judetean Bihor vor da piept intai cu Vasile Goina, consilier superior in cadrul Biroului de Relatii Publice. “Grija cetatenilor ar trebui sa fie verificarea consilierilor alesi si participarea la sedintele publice in care consilierii dau raportul despre activitatea lor” spune Goina.

El este singurul dintre reprezentantii birourilor de profil luati la intrebari de GAZETA care pare sa realizeze carentele privind solicitudinea institutiilor statului in ceea ce priveste problemele bihoreanului de rand.

“Nici institutiile nu cunosc prea bine metodele prin care ar putea sa usureze procesul de informare a cetatenilor”, recunoaste Goina. In cursul anului 2004, la Cosniliul Judetean Bihor au fost inregistrate un numar de 18 solicitari, dintre care 17 au fost solutionate favorabil iar una a fost respinsa.

Vina, de ambele parti

Transparenta decizionala este unul din principiile care stau la baza Legii 544. Aceasta ofera cetateanului dreptul de a-si face auzita parerea inainte de adoptarea proiectelor de acte normative de catre cei pe care i-a ales.

Tot ceea ce trebuie sa faca autoritatea publica este sa puna la dispozitie si sa organizeze procesul prin care cetateanul poate sa-si spuna parerea. Insa atunci oamenii aud de institutii publice si de functionari, parca fac urticarie.

Birocratia, lipsa de implicare, impoliteturile sunt doar cateva dintre motivele invocate de majoritatea celor interpelati de GAZETA pentru care nici nu vor sa auda de functionarii publici. Darmite sa se si implice in procesul decizional al factorilor legislativi locali.

"Ar trebui sa inceteze a-si manifesta problemele de familie la servici, sa fie mai educati, institutia ar trebui sa se gandeasca la oameni specializati care sa-i instruiasca pe functionari si sa-i invete ca institutia in care isi desfasoara activitatea nu este proprietatea lor”, spune G.A., muncitoare.

Oamenii se mai plang de lipsa de eficienta a metodelor de informare pe care institutiile le au la indemana. Altii spun ca ar dori sa participe la procesul decizional dar nu stiu in ce fel, cui sa se adreseze si nici nu cunosc legile.

Majoritatea cetatenilor nici macar nu au auzit de cele doua legi care le consfintesc dreptul la liberul acces la informatiile de interes public.

Lipsa de interes din partea ambelor parti, atat cetatenii cat si institutiile publice, se face resimtita la atatia ani de implementare a principiilor democratice care guverneaza in alte tari cu societatea structurata dupa alte canoane.

"Comunicarea unui raspuns solicitantilor de informatii de interes public se face in scris in termen de zece zile lucratoare daca aceasta a fost identificata in acest termen, zece zile lucratoare pentru anuntarea solicitantului ca termenul initial, prevazut mai sus, nu a fost suficient pentru identificarea informatiei solicitate, 30 de zile lucratoare pentru comunicarea informatiei de interes public identificate peste termenul prevazut initial si 5 zile lucratoare pentru transmiterea refuzului de comunicare a informatiei solicitate si a motivarii refuzului” - Legea 544/2001, articolul 16.

Legea 52 defineste problemele care nu pot sa faca obiectul implicarii cetatenilor: “procesul de elaborare a actelor normative si sedintelor in care sunt prezentate informatii privind: apararea nationala, siguranta nationala si ordinea publica, interesele strategice, economice si politice ale tarii, precum si deliberarile autoritatilor, daca fac parte din categoria informatiilor clasificate, valorile, termenele de realizare si datele tehnico-economice ale activitatilor comerciale sau financiare, daca publicarea acestora aduce atingere principiului concurentei loiale, datele personale”.