Una dintre cele mai sarace zone ale judetului este cea a Codrului, de care autoritatile judetene isi aduc aminte doar o data pe an: la festivalul de la Oteloaia. Cei care traiesc aici se confrunta cu o serie de necazuri care nu se leaga mereu de lipsa banilor. E vorba de atacurile turmelor de mistreti care distrug culturile de porumb ale satenilor.
Fiindca si pamintul e de slaba calitate, dupa astfel de distrugeri satenii ramin dupa un an de zile doar cu sudoarea muncii lor.
Mistretii si ciutele distrug culturile de porumb, floarea-soarelui si griu
Cei care ne-au semnalat fenomenul distrugerilor de culturi agricole au fost membrii unui grup de sateni din satul Solduba, comuna Homoroade. Acestia au teren pe dealul care se invecineaza cu barajul de la Oteloaia si spun ca mistretii vin din padurile aflate in zona: "Avem si asa venituri foarte mici si numai noi stim cu cite sacrificii financiare ne lucram pamintul.
Din veniturile noastre abia putem plati lucrarile agricole, iar adesea observam ca lucram pe degeaba o vara intreaga pentru ca mistretii ne distrug recolta. In acest an parca sint insa mai multi mistreti care ne distrug porumbul si nu contenim sa-i indepartam.
Stam de veghe in fiecare noapte in colibele pe care ni le-am facut la marginea tarlalelor, aprindem foc in fiecare noapte si facem galagie cu talangile ca mistretii sa auda si sa nu se apropie. Ne e grea viata in acest mod, pentru ca munca noastra nu se compune doar din pazirea recoltei. Peste zi mai avem si altceva de lucru" - ne-au spus satenii din Solduba.
La Solduba si copiii pazesc tarlalele de porumb
La fata locului am intilnit doi baieti din sat care pazesc recolta de porumb in fiecare noapte. Ei se numesc Salagean Emil si Pietrar Gabriel care spun ca nu le e frica de mistreti, pentru ca-i au cu ei pe ciinii Bubi si Dixi. Baietii ne-au povestit ca intr-o noapte cind a plouat tare nu au iesit din coliba si tocmai atunci porcii au distrus cea mai mare parte din porumb.
Cei din Solduba afirma ca nu numai mistretii fac stricaciuni, dar si ciutele. Acestea distrug culturile de pe tarlalele cu floarea-soarelui, dar si cele de griu si ovaz, asa ca sint multi sateni care de pe parcela lor de pamint abia au adunat ceva dupa munca unui an intreg.
Vinatorii isi fac rar aparitia in zona dar se bucura ca mistretii sint grasi
Am discutat cu cei intilniti care ar fi modalitatea de a fi ajutati cumva de cei care detin arme si autorizatii de vinatoare. Satenii ne-au spus ca in comuna este doar un singur paznic de vinatoare, care insa nu poate pazi culturile si nici impusca toti mistretii. Ar mai fi aportul vinatorilor care in zona mai au actiuni citeodata.
Numai ca, asa dupa cum afirma satenii, atunci cind vin acestia se multumesc sa impuste un singur mistret, dupa care pleaca la chef, iar o luna de zile nu mai sint vazuti in zona. Mai mult, cu umor, oamenii ne-au spus ca vinatorii se bucura ca gasesc mistreti bine hraniti, pentru ca atunci cind este impuscat cite unul, prada e considerata buna de tot si ajunge la fiecare vinator.
