Noua administratie clujeana incearca sa castige puncte de imagine cu ajutorul fondurilor europene. Cele doua atuuri sunt interesul crescut al investitorilor straini, care vor sa profite de dezghetul care a urmat epocii Funar, precum si lobby-ul politic pe care incearca sa il faca la Bucuresti presedintele PD, primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc.
Deocamdata insa, cele mai importante proiecte sunt cele incepute in timpul vechii conduceri PSD a Consiliului Judetean.Cele mai importante investitii in infrastructura din Cluj-Napoca sunt reabilitarea retelei de apa si canalizare si repararea a 288 de strazi din oras.
Primul proiect reprezinta o finantare de circa 80 de milioane de euro, oferita de Comisia Europeana si de Guvernul de la Bucuresti prin programul ISPA.
Reteaua de canalizare va fi inlocuita in intregime in urmatorii ani de catre angajatii companiei franceze "Sade". Pana atunci, insa, circulatia in centrul municipiului a devenit un calvar. Firma franceza nu isi respecta decat cu mare intarziere obligatia de a readuce asfaltul in starea in care era inainte de spargerile necesare pentru inlocuirea conductelor vechi.
Beneficiarul proiectului este Compania de Apa "Somes" SA, la care actionar majoritar este Consiliul Judetean. Proiectul a fost initiat de catre presedintele companiei, Dorin Ceataras, si de fostul presedinte PSD al CJ, Gratian Serban.
Celalalt mare proiect din oras este reabilitarea a 288 de strazi. Proiectul a fost initiat de fostul primar PRM Gheorghe Funar, care a si organizat o licitatie castigata de una dintre companiile concernului italian "Tirena Scavi", despre care se zvoneste ca ar fi sustinut de premierul Italiei, Silvio Berlusconi.
"Tirena Scavi" este aceeasi companie care a reabilitat si drumul Cluj-Napoca - Huedin si careia fosta administratie PSD a judetului i-a oferit, fara licitatie, lucrari suplimentare de 10 milioane de euro. In schimbul acestor bani, italienii trebuiau sa reabiliteze trotuarele si podetele din comunele prin care trece soseaua dintre cele doua orase clujene.
Dupa instalarea noii echipe de conducere a Primariei Cluj-Napoca, in vara anului trecut, licitatia organizata de Gheorghe Funar a fost anulata. Atunci, viceprimarul PNL Adrian Popa afirma ca prin acest demers, desi reparatiile au fost intarziate cu un an, a fost prevenita o frauda de 1.000 de miliarde lei.
Anul acesta, licitatia a fost reluata, insa tot italienii de la "Tirena Scavi" au castigat contractul, in valoare de peste 60 de milioane de euro. Lucrarile se afla abia la inceput, dar unele artere importante de circulatie din municipiul resedinta de judet, cum ar fi strada Republicii, sunt blocate.
La nivelul Consiliului Judetean exista si proiectul parcului industrial inceput de conducerea PSD si care este in curs de finalizare. Parcul administrat de societatea "Tetarom", la care CJ este actionar majoritar, se afla in curs de finalizare si ar urma sa aduca in oras investitii de circa 300 de milioane de euro.
Un alt proiect inceput de vechea administratie locala si continuat de cea noua se refera la cumpararea unor autobuze si troleibuze noi. Masinile, marca Irisbus, au fost comandate de fostul primar Gheorghe Funar, insa au fost platite de noul sef al Primariei, Emil Boc. Totusi, acesta a reusit sa economiseasca sume importante de bani prin renegocierea dobanzii la creditul contractat de la BCR.
Cele mai importante proiecte realizate integral de noua administratie din Cluj-Napoca se rezuma la amenajarea unor parcuri si a unor locuri de joaca, precum si a patinoarului, care este, insa, construit de o companie privata. Emil Boc a reusit, de asemenea, sa sporeasca curatenia din municipiu, dupa ce a impus firmelor de salubritate sa cumpere mai multe masini pentru spalatul asfaltului.
Acum, insa, noua administratie incearca sa puncteze la capitolul imagine prin inceperea unor lucrari de infrastructura care ar urma sa beneficieze de fonduri europene. In primul rand, este vorba de proiectul centurii de ocolire a orasului. Totodata, un alt proiect se refera la reabilitarea si extinderea drumului dintre Cluj-Napoca si Dej.
Proiectul este evaluat la 14 milioane de euro si ar urma sa fie finantat de Ministerul Transporturilor.
