Actuala conducere a Biroului spune ca "n-au existat probleme si nici nereguli" in regiunea de care raspunde, la nici unul dintre controalele precedente. In teren, insa, realitatea arata diferit. Datorita legislatiei care nu raspunde necesitatilor reale, oamenii ajung sa ocoleasca regulile, pentru a-si mentine afacerea pe linia de plutire.
"Curtea de Conturi (CC) va verifica Biroul Regional SAPARD in cursul acestei luni. Practic, pana la sfarsitul lui septembrie vom avea si rezultatele controlului", a declarat noul director al Biroului, Sorin Dan, care ocupa aceasta functie de numai doua luni.
El spune ca, pana acum, in nici un an controalele efectuate de Curtea de Conturi n-au scos la iveala nereguli care sa atraga dupa sine penalitati.
Cu toate acestea, cei finantati spun ca au probleme in realizarea investitiei din cauza rigiditatii conditiilor de finantare, care le pun piedici in dezvoltarea afacerilor. Astfel, nu doar cofinantarea reprezinta o problema pentru romanii care doresc sa investeasca in agricultura, ci si mijloacele prin care ajung sa finalizeze investitia.
Abia dupa patru ani de stagnare, statul a decis sa intervina si sa sprijine investitorii in cofinantarea proiectelor SAPARD, in momentul in care era evident ca romanii nu vor fi capabili sa absoarba fondurile alocate, tot mai substantiale pe masura ce se apropie aderarea la UE.
A ramas nerezolvata rigiditatea legislatiei care reglementeaza modul in care trebuie realizata investitia. Astfel, investitorii nu au voie sa realizeze partea de constructie a unei investitii in regie proprie, dupa cum achizitionarea de utilaje trebuie sa se faca abia dupa ce investitorul prezinta mai multe variante si oferte.
Cum se descurca investitorii?
Cei mai multi romani care au apelat la fondurile SAPARD si care au primit aprobarea UE, s-au vazut confruntati cu situatia in care cofinantarea provenea dintr-un imprumut bancar, a carui dobanda nu a beneficiat de nici o inlesnire.
In plus, normele programelor SAPARD nu le permit sa realizeze partea de investitii in regie proprie, decontand doar pretul materialelor folosite, ci sunt obligati sa apeleze la firme de constructii, care percep devize adeseori umflate pentru serviciul prestat.
"Am pierdut o gramada de timp ca sa gasesc o firma de constructii care sa lucreze la preturi convenabile, dar si aici devizul mi-a fost suplimentat cu 20 de procente, iar patronul ei nu s-a sfiit sa-mi spuna in fata ca oricum lucrez pe bani europeni, asa ca am de unde", a declarat Tiberiu Manaila, un investitor clujean care construieste o pensiune turistica in judetul Cluj, cu finantare SAPARD.
Afirmatia sa este intarita si de experienta altora, care adauga si faptul ca pierderile la materialele de constructii au fost mari din cauza furturilor practicate de angajatii firmelor de constructii. "Nu mai luam in calcul si cat alergi pana sa gasesti cea mai buna oferta, ceea ce inseamna timp pierdut. Dar, daca nu stai pe santier tot timpul, te fura de tot ce se poate lua.
Mi-au furat pana si cuiele si niturile din lemn. Nu se poate sa fii mereu prezent in toate locurile. Daca nu umbli dupa acte, nu primesti restul de bani, iar daca te ocupi de finantare si afacere, te fura constructorii. Daca as fi lucrat in regie proprie, nu pierdeam si la deviz si la constructie in felul asta", a declarat un alt investitor care utilizeaza fondurile SAPARD.
Metode mai ingenioase
Unii investitori, folosindu-si creativitatea, au gasit solutii chiar ingenioase, mult mai adaptate la nevoile lor. Astfel, unii dintre ei, chiar aici in Cluj, au deschis firme de constructii ai caror administratori sunt rude. Aceste firme preiau cheltuiala legala care vizeaza constructia, iar investitorul castiga cel putin 80% din banii SAPARD alocati acestui obiectiv.
Banii astfel castigati sunt reinvestiti in proiect, de regula, sunt folositi pentru a stinge mai repede creditul bancar sau sunt reinvestiti in afaceri mai mici, paralele, dar care aduc profit imediat si echilibreaza bugetele.
"Practica este ilegala, strict din punctul de vedere al legii, iar investitorii risca, in cazul in care vor fi prinsi, sa fie obligati sa restituie banii alocati de UE", spun oficialii SAPARD.
Totusi, investitorii nu se tem prea mult de aceasta posibilitate, tocmai pentru ca fondurile europene au bani destui, chiar prea multi pentru Romania, iar banii trebuie consumati.
Biroul Regional nu ii incurajeaza deloc pe investitori sa procedeze astfel, tocmai pentru ca riscurile sunt foarte mari, insa, in disperare de cauza, in conditiile in care legea nu le ofera sansa sa lucreze la lumina, unii dintre investitori "se descurca" asumandu-si riscurile.
