Ardealul,amenintat de sarea ucrainiana

de Mihai Prodan     Buna ziua, Ardeal
Joi, 8 septembrie 2005, 0:00

Cele trei saline din Ardeal, Ocna Mures, Dej si Praid, s-au orientat spre pietele din Ungaria. Preturile mai mici practicate de ucrainieni au facut partenerii ungari sa isi reconsidere pozitiile.
(Foto: )

Producatorii de sare din Ucraina au reusit sa acopere mai mult din piata interna de sare decat producatorii autohtoni. Cu o capacitate de productie asigurata de sase saline, Societatea Nationala a Sarii "Salrom" poate acoperi intregul consum de sare din tara.



Cu toate acestea, cel putin jumatate din piata romaneasca este acoperita de produsele ucrainiene sau de cele din Belarus, semnificativ mai ieftine decat cele autohtone.



Piata din Ardeal ramane relativ aceeasi din cauza ca importurile de sare ucrainiana se asigura in special pe cale maritima, insa exista semnale puternice ca cel putin pietele externe vor fi acoperite tot de ucrainieni. In consecinta, pietele pierdute sunt cele din sud si din Dobrogea.



Trei dintre salinele controlate de Societatea Nationala a Sarii sunt in Ardeal, este vorba de Salina Ocna Mures, Salina Dej si Salina Praid.



Capacitatile celor trei saline au ramas aproximativ similare in ultimii cinci ani, inclusiv cifrele de afaceri, din cauza ca marfurile ucrainiene sunt distribuite in tara mai mult in zona de sud si a Deltei Dunarii iar contractele de export ale salinelor ardelene au fost incheiate pe termen lung.



"Ajung cu vapoarele in tara si vand mai mult in sud, nu prea ajung la noi", a explicat un angajat al salinei Ocna Mures.



Spre exemplu, Salina Dej a reusit sa-si pastreze capacitatea de productie din cauza ca lucreaza mai mult pentru combinatul ungar Borsodchem, care este interesat de achizitionarea Oltchim Ramnicu Valcea.



Contractul dintre cele doua institutii risca sa fie serios diminuat din cauza exporturilor ucrainiene, care sunt subventionate, insa valoarea contractului va ramane similar din cauza interdependentei dintre combinate.



Desi contractele CAER nu mai sunt valabile dupa caderea blocului comunist, raporturile economice dintre Ocna Dej si Borsodchem au ramas aceleasi in ce priveste cantitatea furnizata de salina din Dej. "Dau in functiune o noua capacitate si vor mai mult", a declarat directorul Ocna Dej, Francisc Lucaci.



Potrivit normelor CAER prin care materiile prime produse in blocul ex-sovietic erau folosite cu preponderenta in aceeasi arie, combinatul Borsodchem a fost proiectat pentru a folosi sare din Dej. "Au nevoie de noi", a explicat Lucaci. In acest sens, doar patru procente din exportul de anul trecut al salinei din Dej a avut alta destinatie decat combinatul ungar.



Un procent de 60 la suta din productia de anul trecut a salinei a fost exportata iar Lucaci sustine ca procentul a fost similar si in anii trecuti. Foarte probabil, avand in vedere doar cele patru procente de cantitate exportata fara un partener traditional.



Salina Praid exporta, la randul ei, 80 la suta din productie pe piata ungara. Salina a incheiat de aproape zece ani contracte de furnizare a sarurilor pentru deszapezirea drumurilor cu doua companii ungare, Plastirut Kft. si Octopos Kft.



Ambele companii insa au notificat conducerea Salinei Praid despre posibilitatea ca in cazul in care pretul oferit nu va fi competitiv contractele sa fie reziliate iar furnizorii ucrainieni sa fie preferati celor traditionali.



Celelalte doua saline din Ardeal, cea din Praid si cea din Ocna Mures, au o situatie similara iar exporturile nu au fost afectate inca de productia ucrainiana. Producatorii ucrainieni au lansat deja semnale ca vor piata din Ungaria. Salina Praid produce in special sare pentru drumuri, destinata aproape exclusiv pietei ungare.



"Am primit si noi semnale de la partenerii de afaceri, in special la negocierea preturilor, ca daca pretul nostru nu e competitiv se vor orienta spre furnizori din Ucraina", a explicat contabilul-lef al Salinei Praid, Attila Domokos.



"Ucrainienii isi permit sa vanda la un pret mai mic pentru ca subventioneaza sarea, la noi nu e subventionata si avem cheltuieli mari mai ales cu CFR, fapt care creste pretul la produsul final", a explicat un angajat al Salrom
























851 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică