Misterul din hrubele lui Stefan cel Mare

de camelia Condurache, Iulia Cretu     Ziarul de Vrancea
Sâmbătă, 10 septembrie 2005, 0:00

Legendele si misterul inconjoara dealurile cultivate cu vita-de-vie din jurul orasului Panciu inca de pe vreme lui Burebista. Zona a fost locuita in antichitate de vechii traci, popor cunoscut pentru ingeniozitate si pentru atractia fata de constructiile subpamintene.



Despre aceasta regiune, unii istorici sustin ca ar fi fost vechea capitala a Traciei, locuitorii din vechime construind in subteranul acestor locuri o retea intortocheata de hrube destinate initial pentru aparare.



Lungimea lor era impresionanta, reteaua de galerii intinzindu-se, potrivit unor ipoteze vehiculate de specialisti, pe zeci de kilometri, pina la Magura Odobestilor. Ulterior, acestea au devenit ascunzatoarea perfecta impotriva invaziilor straine, in primul razboi mondial hrubele pancene fiind folosite de localnici pentru a adaposti munitia de bombardamentele inamice.



Pe vremea comunistilor, Nicolae Ceausescu credea ca reteaua de linii subterane de la marginea orasului Panciu are comunicatii pina dincolo de muntii Carpati si a dat ordine sa se faca sapaturi arheologice minutioase pentru a se scoate la iveala adevarata origine a galeriilor.



Dupa revolutie insa, cercetarile au fost oprite, cu toate ca inca mai exista banuiala ca ar mai fi citeva zeci de tuneluri nedescoperite. Hrubele de la Panciu, vazute de sus, formeaza un postament in continuarea caruia apare o cruce. Multi le dateaza de pe vremea tracilor, a stramosilor dacilor, iar forma de cruce ar putea demonstra faptul ca acestia practicau o forma primara de crestinism.



Astazi, galeriile adapostesc peste 100.000 de sticle de sampanie de la SC Veritas SA Panciu si au devenit o atractie turistica internationala. Printre miile de vizitatori s-a numarat si cabinetul Nicolae Vacaroiu, care a venit la o festivitate de 24 ianuarie si a sarbatorit la hrube cu cele mai cunoscute soiuri de vin nobil.



Misterul de sub butucii de vie



Ascunse intre butuci cu vita-de-vie nobila, intr-un peisaj in care zeul grec al petrecerii si al vinului, Dionysos, dormiteaza uimit si el de perfectiunea locurilor, misterioasele hrube de la Panciu reprezinta locul unde legendele isi incep cursul.



Originea lor este partial necunoscuta, multi spunind ca cei care le-au construit au fost tracii. Specialistii avanseaza ipoteza ca in zona Irestiului ar fi capitala vechii Tracii.



"In 1987 s-au inceput studii arheologice pentru partea nevazuta a hrubelor.

Prin acele cercetari s-a dorit confirmarea istorica a faptului ca in aceasta zona ar fi fost capitala Traciei, pe undeva pe la Iresti.



S-au descoperit incaperi subterane si galerii care legau capitala de Magura Odobestilor. Aceste tuneluri treceau si pe linga Manastirea Brazi. Si aici s-au descoperit chilii si bucatarii subterane si chiar un paraclis subteran cu trapa secreta care dadea spre Magura. Calugarii puteau fugi prin acea trapa", ne-a spus Adrian Toma, directorul SC Veritas SA Panciu, in proprietatea careia se afla vechile hrube.





Forma de cruce a galeriilor subpamintene, care atinge zona Dealului Crucii, i-a facut pe specialisti sa afirme existenta unui crestinism primitiv la stramosii traci. Povestea galeriilor subterane incepe pe vremea lui Stefan cel Mare, mai exact in anul datarii lor documentare, 1494, cind satenii din Ursoi au construit prin sapaturi o parte din galeriile existente astazi.



Nu exista nici o dovada ca acestea au fost sapate la decizia marelui voievod sau ca i-au apartinut, dar toata lumea le asociaza cu numele sau. In timpul primului razboi mondial, hrubele au fost folosite ca depozit de munitie, inamicii bombardindu-le si

acoperindu-le cu pamint. Beciurile au ramas insa intacte si au fost redescoperite abia in anul 1953, datorita unei surpari in partea de sus a beciurilor.



Comunistii le-au crezut a face parte dintr-o retea vasta de tunele subterane despre care se spunea ca ar fi comunicat cu Transilvania prin maruntaiele Carpatilor, supozitie nedemonstrata insa.



In 1987, la ordinul direct al lui Nicolae Ceausescu, Ministerul Apararii a facut studii privind partea nevazuta a galeriilor subterane, cercetarile fiind intrerupte dupa revolutia din 1989. In prezent sint aici aproape 3 kilometri de tuneluri, impartiti in 36 de galerii si un culoar principal.



Forma imperfecta a postamentului crucii i-a facut pe cercetatori sa afirme existenta unor ramificatii paralele, care insa nu au fost scoase la lumina pina acum. Cei care aleg sa viziteze aceste locuri sint surprinsi atit de istoria tunelurilor, dar si de procesul fabricarii sampaniei care se invecheste aici.



Nicolae Vacaroiu a facut "sedinta de guvern" la hrube



Numarindu-se printre cele mai lungi galerii subterane istorice din Romania, hrubele din Panciu prezinta si o mare atractie turistica. Aflate la jumatatea drumului dintre mare si manastirile din Moldova, hrubele lui Stefan cel Mare reprezinta un punct extrem de interesant, mai ales pentru vizitatorii straini.



"Anul trecut au fost aici peste 6.000 de turisti straini. Printre vizitatorii care ne-au calcat pragul de-a lungul timpului s-au numarat si actorii Florin Piersic, Alexandru Arsinel, Stela Popescu, Tamara Buciuceanu, Jean Constantin sau Dem Radulescu. De asemenea, au venit sportivi,artisti, dar si oameni politici.



Cabinetul Nicolae Vacaroiu a venit la o sarbatoare de 24 ianuarie si a facut aici, la hrube, o Ťsedinta de guvernť, la care 12 ministri au degustat din soiurile noastre si au luat o decizie asupra soartei vinului romanesc. La trei luni de la vizita lor, au scazut accizele la sampanie", ne-a spus Adrian Toma, directorul Veritas Panciu.



Taxa de vizitare este de un euro, iar cei care nu se multumesc doar cu privitul si doresc sa guste din feluritele licori bahice isi pot indeplini dorinta la un pret de 5 euro. Si masa este asigurata la un pret intre 7 si 12 euro, singurul lucru la care orasul este

deficitar fiind cazarea.



Aceasta ar putea fi o adevarata problema pentru cei care aleg sa viziteze celebrele galerii subpamintene, avind in vedere faptul ca orasul Panciu nu are hotel. Sint si persoane care s-au gindit la acest "amanunt". "Le asiguram vizitatorilor o vedere de ansamblu asupra hrubelor, din punctul cel mai inalt, situat la 376 de metri fata de nivelul marii.



De aici pot vedea plantatiile cu vita-de-vie. In cadrul programului turistic le este prezentata si colectia de soiuri, iar toamna e mai interesant pentru ca pot gusta din fiecare. Turistii pot merge si la vinoteca, unde avem in colectie 53.000 de sticle. Aici, vizitatorii pot degusta vinurile si apoi pot merge in hrube.



Avem in lucru si o pensiune cu sapte dormitoare prin care sa rezolvam cit de cit

problema cazarii. Aceasta va avea tot confortul, insa a ramas in stadiul de proiect din cauza conditiilor meteorologice din acest an. Speram ca la anul sa o terminam",

ne-a mai dezvaluit directorul Adrian Toma.



Dupa o vizita la mare si munte, turistii dornici de a auzi fosnetul magic al viei pot veni la Panciu pentru o degustare de vinuri naturale, din cele mai apreciate soiuri romanesti, dar si pentru o intilnire cu istoria si misterul hrubelor. Fiecare poate lua parte astfel la o aventura de descoperire a ramificatiilor hrubelor tracilor.



Cum se naste sampania



Vinul spumant de Panciu urmeaza un proces migalos inainte de a ajunge pe masa consumatorilor. Vinurile de calitate superioara sint selectate si tinute pina la 2 ani la fermentare in sticle in incaperi cu o temperatura constanta de 15-16 grade Celsius, cum este cea din interiorul hrubelor.



Pentru obtinerea vinului spumos se foloseste un amestec de trei vinuri de un an vechime, pentru obtinerea unui gust neutru, care este pus in sticle si caruia i se administreaza anumite drojdii, pentru ca vinul sa efermenteze. Sticlele sint tinute intr-un pupitru cu gura in jos, iar periodic sint rotite si insemnate, fiecare recipient fiind miscat dupa anumite reguli.



Cind se depune dopul de drojdie, sticlele sint puse in sampagen, un dispozitiv care ingheata drojdia si permite inlaturarea ei cu usurinta, fara a afecta calitatea bauturii. Suplimentar, pentru obtinerea soiurilor sec si demisec, la vinul invechit se adauga diferite arome. Vinul invechit are cel putin 12 grade de alcool, iar pretul unei sticle, la iesirea din hruba, este de 270.000 de lei.



Directorul SC Veritas SA Panciu, Adrian Toma va sfatuieste sa consumati vinul spumant la inceputul mesei, deoarece ajuta la secretia sucului gastric. Cei de la Panciu se feresc sa foloseasca denumirea de sampanie, dupa ce francezii au obtinut dreptul de exclusivitate.



Putini stiu ca sampania a fost "inventata" in austeritatea unei manastiri, dupa ce, mai intii, bulele au fost atribuite diavolului. Aceasta se intimpla in urma cu 400 de ani, cind vinul care spumega a bagat spaima in taranii francezi din regiunea Champagne.
























2680 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri