Filme de-abia lansate pe piata, sisteme de operare, programe utilitare pentru calculator, jocuri de ultima generatie, muzica. Pe Internet, gasesti de toate. Oferta este dupa buzunarul oricui.
Un film nou, copiat pe video CD, costa nu mai mult de 100.000 de lei, adica ceva mai putin de o zecime din pretul real al copiei originale care se vinde in magazinele de specialitate. Calitatea e cam aceeasi, insa pretul mult prea mare pentru buzunarele romanilor.
Asa ca, piratii software au o piata deschisa, de milioane de clienti care, din cauza nivelului scazut de trai, incurajeaza incalcarea dreptului proprietatii intelectuale.
Romania este cotata cu o rata de piraterie printre cele mai ridicate din lume, de 73%, a treia pozitie in Europa de Est, dupa statele CSI, Ucraina, Rusia. Cel putin asta arata un studiu recent al Business Software Alliance (BSA), una dintre principalele organizatii internationale care lupta impotriva pirateriei soft.
Europa Centrala si de Est este centrul mondial al pirateriei depasind chiar si Asia. La nivel mondial, in topul tarilor cu o pondere ridicata a acestor acte ilegale conduc China si Vietnamul.
Pirateria software a devenit in Romania o problema tot mai presanta, mai ales in contextul apropiatei aderari la Uniunea Europeana.
Companiile internationale pierd anual miliarde de euro din cauza actelor de piraterie si fac presiuni tot mai mari asupra autoritatilor din tarile cu o pondere mare a furtului proprietatii intelectuale, Romania fiind una dintre cele mai vizate.
Anul acesta, in cadrul unei operatiuni de mare anvergura, politistii au efectuat raiduri in peste 11 tari, actiuni care au dus la confiscarea unui mare numar de materiale si echipamente folosite pentru piratarea diverselor continuturi, media sau software.
Principalele tinte au fost asa numitele comunitati „warez†– celebrii pirati care sparg programe ori condurile de protectie ale softurilor, postandu-le apoi pe Internet, gratuit.
Furtul de „creierâ€Â
Pirateria software este definita ca si copierea ilegala a programelor originale sau contrafacerea si distribuirea neautorizata a programelor de calculator. Se refera, de asemenea, si la situatia in care o persoana executa mai multe copii decat sunt permise, sau cand imprumuta o copie a unui program de la altcineva.
Atunci cand cumpara un program, utilizatorii cumpara de fapt doar dreptul de a folosi acel soft. Acestia nu detin drepturi totale asupra lui si se obliga sa respecte acordul de licentiere care precede aproape toate instalarile de soft.
Costul si valoarea reale ale unui produs soft constau nu in cutia in care se afla sau in CD-ROM – suportul pe care este inscriptionat respectivul program, ci in liniile de cod pe care le contine - milioanele de instructiuni care spun unui calculator ce sa execute.
Pirateria de soft ii afecteaza pe toti, utilizatori, furnizori onesti, industria software, industria locala si economia nationala.
Vulnerabilitatea romanilor la piraterie este determinata si de raspandirea in masa a calculatoarelor, care fac ca programele de calculator si alte forme de proprietate intelectuala piratate sa fie distribuite mult mai usor si pe zone geografice mult mai extinse.
Un studiu facut de agentiile internationale de monitorizare a furtului de proprietate intelectuala arata ca, in medie, in lume exista pentru fiecare copie licentiata de soft in uz cel putin o versiune neautorizata sau copie piratata. Unul dintre grupurile principale de victime ale pirateriei este cel al dezvoltatorilor de programe.
Piratii
Cracker-ii, cei care sparg programe, sunt deseori indivizi cu un nivel de pregatire cel putin egal cu cel al programatorilor, reusind, prin metode caracteristice sa „fenteze†codul de protectie al softului.
Programele de calculator sunt protejate prin coduri seriale, insa un soft „spart†va accepta orice fel de cod dintr-o serie propusa de cracker ori chiar orice cod.
In aproape toate cazurile, programele „sparte†se pot downloada impreuna cu un patch ori crack, mici programe executabile care au un singur scop, acela de a „fenta†softul original cu numere serial false ori sa-i distruga protectia pentru a nu mai cere codurile pe care utilizatorul le-ar primi legal doar daca ar cumpara programul impreuna cu licenta de utilizare.
Indivizii care si-au facut o meserie din a pirata proprietatea intelectuala castiga bani grei si sunt, de regula, grupati in comunitatile warez, organizatii internationale dspecializate doar pe furtul de software.
Sunt grupari foarte sofisticate, extrem de bine organizate si protejate impotriva autoritatilor si care cuprind doar infractori informatici, multi dintre ei cautati de politiile internationale.
Scena warez reprezinta prima mana in distributia de materiale ilegale pe Internet. Grupurile warez sunt responsabile pentru 95% dintre materialele protejate de drepturile de autor care ajung pe Internet sau in retelele de descarcare.
De obicei, piratii se folosesc de angajati ai unor companii mari pentru a fura filme sau software inainte ca acestea sa fie scoase pe piata. Ulterior, sparg protectiile si le posteaza pe Internet folosind servere ascunse.
O data ce un grup warez transmite un material furat spre distributie, acesta ajunge foarte rapid pe serverele warez de nivel inalt, aflate in diverse locatii pe mapamond, pentru ca apoi sa fie puse la dispozitia publicului prin intermediul retelelor retele publice utilizate pentru transferul de fisiere.
La scurta vreme dupa ce a aparut pe Internet, continutul piratat poate fi descarcat de milioane de oameni prin intermediul retelelor peer-to-peer precum Kazaa. Ulterior, programele, filmele, muzica sau jocurile sunt scrise pe CD-uri s scoase la vanzare la coltul strazii.
La ora actuala, pe Internet exista cateva mii de site-uri de tip warez sau care au link-uri catre aceste site-uri care ofera, gratuit, software piratat, jocuri, muzica, filme, emulatoare si chiar programe de hacking ori cracking.
Cele mai mari grupuri warez cunoscute in lume sunt RiSCISO, Myth, TDA, LND, Goodfellaz, Hoodlum, Vengeance, Centropy, Wasted Time, Paranoid, Corrupt, Gamerz, AdmitONE, Hellbound, KGS, BBX, KHG, NOX, NFR, CDZ, TUN si BHP.
Protectia legii
Pirateria este in floare in Romania. Rata infractionalitatii informatice a ajuns in tara noastra, in 2004, la 74%, in crestere cu un procent fata de 2003 si a cauzat pierderi estimate la aproximativ 62 milioane de dolari.
Dreptul de autor este in prezent reglementat la noi in tara prin Legea nr. 8/martie 1996 care recunoaste si garanteaza dreptul de autor asupra operelor de creatie intelectuala, literara, artistica sau stiintifica si programele pentru calculator.
Ca si alte opere protejate, precum scrierile literare, operele de arta plastica, operele cinematografice, programele pentru calculator sunt opere de creatie intelectuala rezultat nu al unei munci mecanice, executate cu mijloace tehnice obisnuite sau cu ajutorul unor cunostinte ce stau la indemana oricui.
Programele de calculator sunt opere de creatie intelectuala, a caror valoare nu este data de suportul material pe care programul in sine este fixat si nici de munca depusa pentru realizarea acestor suporturi – CD sau DVD. Valoarea protejata de lege este chiar creatia intelectuala originala concretizata in programul pentru calculator.
Pentru cei care folosesc, reproduc, copiaza, detin ori comercializeaza software fara licenta legea prevede sanctiuni foarte aspre, faptele fiind categorisite drept infractiuni. Potrivit legii romane, acest gen de practici de piraterie se pedepsesc cu amenzi de sute de milioane de lei vechi ori chiar cu inchisoarea.
Statul roman este semnatar al acordului privind relatiile comerciale dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Statelor Unite ale Americii care prevede ca fiecare dintre parti asigura protectia drepturilor de autor apartinand titularilor din celalalt stat semnatar.
Conform acestuia, se bucura de aceasta protectie atat programele de calculator cat si titularii drepturilor de autor, carora le este recunoscut expres dreptul exclusiv de a impiedica existenta si difuzarea pe teritoriul Romaniei a copiilor neautorizate ale programelor de calculator ce le apartin.
Acordul face trimitere la Conventia de la Berna, pentru protectia operelor literare si artistice, stabilind expres faptul ca „programele de calculator vor fi protejate ca opere literare†ceea ce inseamna ca vor beneficia de toate mijloacele de protectie acordate acestora din urma.
Conventia de la Berna, obliga statele semnatare la protejarea reciproca a drepturilor de autor asupra „tuturor lucrarilor din domeniul literar, stiintific si artistic, oricare ar fi modul sau forma de exprimareâ€Â.
Pentru valorificarea acestor dispozitii legale, titularii drepturilor de autor recurg la actiunile legale ce se impun, in functie de constatarile organelor de control si de cercetarile ulterioare efectuate in fiecare caz in parte.
Protejarea drepturilor de autor si a titularilor acestor drepturi s-a concretizat intr-o prima etapa in efectuarea de inspectii de depistare a cazurilor de incalcare a acestor drepturi. Astfel, de la inceputul anului 2000, autoritatile romane au efectuat peste 200 de controale la utilizatorii si distribuitorii de software.
Statele care pierd cel mai mult din cauza piraterie software sunt cele din Europa Occidentala, precum si SUA si Canada. Acestea doua din urma si-au estimat pierderile din 2004 la 9,6 miliarde dolari, in timp ce Europa de Est a pierdut 2,1 miliarde dolari.
Ani grei de puscarie
Legea nr. 285 din iunie 2004, pentru modificarea si completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, prevede clar sanctiunile de care sunt pasibili cei care se fac vinovati de piraterie software:
„Pentru detinere de copii ilegale (pirat), in orice forma (pe hard-disk, pe CD, DVD, indiferent de cantitate), instalarea sau producerea/inscriptionarea de copii pirat, transmiterea lor in retea, rularea lor, legea prevede inchisoare de la 1 la 4 ani sau amenda penala intre 100 si 400 milioane de lei (10.000 - 40.000 RON)â€Â.
Aceasta prevedere se refera doar la detinere si transmitere, in alt scop decat cel aducator de profit.
In cazul dovedirii comercializarii copiilor pirat se prevede inchisoare de la 3 la 5 ani. Acelasi act normativ prevede si ca nedeclararea provenientei marfurilor pirat mai adauga si o amenda de la 25 la 200 de milioane de lei.
Denuntarea altui faptuitor din „retea†reduce cuantumul amenzilor la jumatate, in schimb autodenuntul nu se pedepseste daca atrage dupa sine pedepsirea celorlalti faptuitori.
Pe langa sanctiunea stabilita, legiuitorul a prevazut si ca titularii dreptului de autor au dreptul sa ceara despagubiri de pana la de trei ori valoarea legala de piata a produselor piratate, adica zeci sau chiar sute de mii de euro, dupa caz.
O licenta software permite executarea a una, maxim doua copii de siguranta. Producerea mai multora, inclusiv detinerea lor pe hard disk, se considera infractiune.
Daca se ruleaza un Windows fara licenta, se considera infractiune si se pedepseste cu amenda de minim 100 milioane de lei (10.000 RON) iar daca se instaleaza o copie de software pirat unei alte persoane, se considera infractiune si se pedepseste cu minim 3 ani de inchisoare.
Masurile foarte drestice impuse de legiuitor prevede in toate cazurile ca pirateria software, sub orice fel de forma, este incadrata legal ca si infractiune, nu contraventie cum prevedea primul act normativ care sanctiona astfel de practici, din septembrie 2000.
Egali cu criminalii
„Pirateria, in formele ei cele mai grave, va fi asociata cu crimaâ€Â, declara anul trecut Ionel Blanculescu, fostul ministru al Controlului. „Si incalcarea drepturilor de autor este tot un fel de evaziune fiscala.
Si in aceste cazuri, statul este prejudiciat, intrucat nu se platesc taxele si impozitele“, mai declara atunci Blanculescu.
Ultimele normative decretate in iunie 2004 nu sunt considerate a fi suficient de transante in eea ce priveste apararea proprietatii intelectuale. Asa ca, Autoritatea Nationala de Control (ANC), impreuna cu Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor lucreaza la un proiect de act normativ de modificare a Legii dreptului de autor.
Dupa initiativa legislativa referitoare la evaziunea fiscala, aceasta este cea de a doua prin care o frauda fiscala este asociata, ca si gravitate a faptei si a efectelor sale, cu crima.
Conform proiectului de lege, agentii economici care incalca drepturile de autor provocand pagube foarte grave risca o pedeapsa cu inchisoarea, care poate merge pana chiar la 15 ani, sanctiune mult mai aspra decat cea aflata in vigoare si care prevede o pedeapsa maxima de 1zece ani de detentie.
Proiectul de lege mai prevede si o majorare a actualelor baremuri de amenzi cu de la 50 la 100%. In acest caz, amenzile ar putea ajunge pentru persoanele juridice pana la trei miliarde de lei vechi.
Initiativa legislativa a ANC si BSA vine in urma recomandarilor facute de Delegatia Comisiei Europene in raportul de tara.
Mai multe controale
Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Bihor este organismul menit sa controleze flagelul pirateriei media in judet. In cazul pirateriei multimedia, IPJ colaboreaza cu Oficiul Roman al Drepturilor de Autor (ORDA).
Acestia fac constatari cu privire la prejudiciile aduse caselor de discuri si posesorilor drepturilor de autor. Prejudiciile aduse industriei de film, in urma piratarii, sunt mai mari decat cele aduse industriei muzicale, datorita diferentelor mari de pret intre original si contrafacut.
„Serviciul de Investigare a Fraudelor are in lucru 22 de cazuri, 14 de contrafacere iar opt de piraterie multimediaâ€Â, spune subcomisarul Ioan Brandas (foto), seful serviciului.
„Ultima actiune de prevenire a pirateriei a avut loc in data de 21 august 2005 cand, in urma unui control in Piata de Vechituri Oradea, s-a depistat un grup de cinci persoane care comercializau CD-uri si DVD-uri pirat.
Acest control s-a soldat cu confiscarea a peste 2.000 de unitati media contrafacute si deschiderea urmaririi penale impotriva autorilor. Totodata, prejudiciul adus caselor de discuri, va fi recuperat de la acestia†a mai spus Brindas.
Politistul este de parere ca Romania se claseaza in topul tarilor cu grad ridicat de piraterie “din cauza nivelului scazut de trai si datorita apropierii de fostele state URSS, acesta fiind locul din care provin majoritatea produselor piratateâ€Â.
O alta motivatie gasita de Brindas tine de inventivitatea romanilor si spiritul lor de initiativa. Cert este ca urmatoarele luni vor aduce o intetire a numarului de controale in scopul eradicarii pirateriei media.
Efecte pozitive
Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI) si BSA au demarat, in primavara acestui an, un program national de informare, sub titulatura „Conferintele BSA on the moveâ€Â, destinat protejarii drepturilor de autor asupra programelor de calculator.
Scopul programului este de a populariza legislatia care protejeaza drepturile de autor, de a face cunoscute cele mai bune practici in domeniul utilizarii de software si de a explica avantajele programelor de calculator originale.
Expertii estimeaza ca reducerea pirateriei software in Romania cu 10% ar putea ajuta industria IT sa creasca de la 370 milioane USD la aproape 660 milioane USD, pana in 2006, si ar putea crea aproximativ 700 de noi locuri de munca prin cresterea numarului de angajati in industria software.
MCTI pune la dispozitia celor interesati o serie de instrumente de combatere a pirateriei software.
Portalul www.efrauda.ro este doar unul dintre acestea si permite fiecarui cetatean sa sesizeze on-line actiunile cu caracter aparent nelegal de care a luat cunostinta sau fraudele electronice carora le-a cazut victima, inclusiv cele care aduc atingere drepturilor de autor.
De asemenea, a fost dezvoltat impreuna cu Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor un portal pentru informatii si servicii privind proprietatea intelectuala, accesibil la adresa www.orda.ro. Acesta ofera utilizatorilor informatii actuale privind legislatia drepturilor de autor, dar si posibilitatea de a accesa Registrul Programelor de Calculator.
Toti cei interesati au la dispozitie cererea tip necesara inscrierii programelor de calculator pe lista produselor software pentru care se cer drepturi de autor. De asemenea, este disponibila o lista a companiilor care si-au inregistrat produsele la ORDA, inclusiv calitatea acestora (producator, distribuitor, etc).
Fiecare potential cumparator poate sa verifice in Registrul Programelor de Calculator daca software-ul achizitionat este legal comercializat.
Pirateria in cifre
La nivelul lunii martie 2005, rapoartele BSA aratau pentru Romania un numar total de 372 controale intreprinse pe parcursul anului trecut.
Dintre acestea, 250 s-au soldat cu depistarea de cazuri de infractionalitate informatica si s-au deschis dosare de cercetare penala. Tot in 2004, 150 de astfel de cazuri au comparut in fata instantelor de judecata si s-au soldat cu 42 de condamnari, dintre care in 12 cazuri au fost stabilite pedeapsa cu inchisoarea.
Nepopulare
In Romania, dreptul proprietatii intelectuale este aparat de Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor si BSA, organisme care functioneaza pe aceleasi principii de fond si care au ca si obiective impiedicarea cumpararii de software piratat de catre cei care nu-si permit sa-l cumpere in mod legal.
Acest lucru se face prin lichidarea financiara a celor care se ocupa de vanzarea copiilor pirat.
Discrepanta mare dintre preturile la care vor sa se impuna marile firme americane si europene producatoare de software in tarile lumii a treia fac ca, in Romania, institutii precum ORDA sau BSA sa fie foarte nepopulare iar apararea proprietatii intelectuale sa nu fie inteleasa si acceptata.
Portalul eFrauda, de la adresa www.efrauda.ro, a fost lansat pentru primirea sesizarilor privind activitatile cu caracter aparent nelegal in domeniul serviciilor societatii informationale si ofera posibilitatea cetatenilor din Romania si din strainatate de a comunica in timp real fraudele pe care le constata sau carora le cad victime.
Pirateria software, la peste 8 miliarde in UE
Producatorii spun ca peste 37% din software-ul aflat pe piata din statele UE este piratat. Ei cer statelor membre sa instituie penalitati usturatoare atunci cand vor transpune directiva UE pentru dreptul proprietatii intelectuale.
Costul total al pirateriei software in uniune este evaluat la peste 8 miliarde de euro, conform unui nou studiu al Business Software Alliance. Pierderile din Europa de Vest sunt cele mai mari.
Grupurile de producatori sunt, totusi, increzatoare ca recent aprobata directiva pentru punerea in aplicare a Drepturilor Proprietatii Intelectuale, vor ajuta la minimizarea cuiburilor de piraterie din Europa. Statele membre ale Uniunii au la dispozitie 24 de luni pentru a o implementa dupa ce normativa intra in vigoare.
