Mega-proiectele PSD, "vaci de muls" pentru apropiatii partidului

de Cosmin Buhus     Impartial
Luni, 12 septembrie 2005, 0:00

Unul dintre meritele ultimelor guvernari este cu siguranta implicarea in numeroase mega-proiecte care, pe hartie, ar fi dus la investitii majore si la crearea unui numar mare de locuri de munca. Galatiul s-a aflat si el printre judetele tinta, in care trebuiau sa fie construite numeroase „catedrale" economice sau culturale.



Numai in agenda de lucru a PSD-ului figurau sumedenie de proiecte, dar dintre acestea s-au materializat doar cateva. Cel mai trist este ca aproape toate s-au dovedit a fi profitabile mai mult pentru firmele in spatele carora s-au aflat apropiati ai unor politicieni, ce au supt sume mari de bani de la bugetul de stat.



Iar metodele prin care banii au fost transferati dintr-un cont intr-altul au fost chiar contractele suspecte, incheiate de stat cu firmele dirijate pe linie politica.



Miliarde pentru firma finului lui Dan Nica



Ideea construirii Complexului Muzeal de Stiintele Naturii din Galati a apartinut actualului presedinte al Consiliului Judetului Galati si fostului primar al orasului, Eugen Durbaca (presedinte al Partidului Conservator).



El a initiat rapid planul care prevedea crearea in zona Falezei a unui complex muzeal dintre cele mai moderne din tara. Complexul presupunea construirea unei gradini botanice in aer liber, dar si a unor sere, a unei constructii impozante care sa gazduiasca un acvariu si alte utilitati din domeniul stiiintelor naturii.



Planul de a construi Complexul Muzeal de Stiintele Naturii a fost continuat si dupa ce Eugen Durbaca a pierdut alegerile din 2000. Asa au continuat investitiile fara capat la Gradina Botanica.



Valul intunecat s-a ridicat insa de pe constructia Gradinii Botanice imediat dupa alegerile generale, cand conducerea Consiliului Judetului Galati (CJ) a precizat intr-o conferinta de presa ca la Gradina Botanica lipseste mai bine de un miliard de lei.



Afirmatia grava a vicelui CJ, Mircea Toader, se baza pe rezultatele preliminare ale controlului comisiei de audit din cadrul institutiei mai sus amintite. La scurt timp Toader a mai organizat cateva conferinte in care unul dintre subiecte l-a reprezentat si controlul de audit realizat de CJ la Gradina Botanica.



De aceasta data se declara ca suma lipsa este de aproximativ 1,3 miliarde de lei.



Banii evaporati din investitiile de la Gradina Botanica reprezentau diferenta dintre fondurile alocate pentru lucrarile finantate de la bugetul judetului pe anul 2004 la Complexul Muzeal de Stiinte ale Naturii si ceea ce a realizat practic firma de constructii ICMRS (reprezentata de Nicolae Boghici, finul fostului ministru al Comunicatiilor, Dan Nica, actualmente presedinte al PSD Galati).



Conform raportului de audit, la Gradina Botanica se realizasera pe hartie lucrari de 6,7 miliarde de lei, dar in realitate nu era acoperita decat suma de 5,5 miliarde.



Printre obiectivele la care s-au gasit diferente intre lucrarile realizate efectiv si banii achitati de catre CJ se numarau cele care privesc placarea fatadei, finalizarea scarii principale, instalatiile termice, intrarea principala, corpul de legatura si iluminatul exterior.



Dupa aceste constatari, firma condusa de finul lui Dan Nica s-a aflat in cadere libera.



Scopul oficial al constructiei: Cosmetizarea zonei de langa faleza Dunarii si infiintarea unui muzeu de stiinte ale naturii ultramodern (misiune indeplinita partial - lucrarile de la Gradina Botanica nu s-au incheiat nici in ziua de azi, desi proiectul dateaza inca din 2000)



Alt scop (nedeclarat) al constructiei: transferul unor bani de la bugetul de stat in conturile unor firme dirijate de afaceristi implicati in politica sau apropiati unor politicieni (contractele de la Gradina Botanica au fost incheiate cu firmele ICMRS, condusa de finul lui Dan Nica, respectiv Melcret, condusa de consilierul local PSD Alexandru Teodorescu)



Parcul campaniei PSD si al conflictelor de interese



Prezentat drept o oportunitate pentru toti absolventii facultatilor de profil din tara si pentru toate firmele din domeniul calculatoarelor, lantul de parcuri de soft din Romania a inghitit zeci de miliarde in perioada Guvernarii PSD.



Costurile costructiei sau reconsolidarii unor cladii in care trebuiau sa functioneze parcurile respective, precum si dotarea acestora cu mobilier si aparatura de specialitate s-a facut de fiecare data fara sa se tina cont daca orasele in care se construiau celebrele „catedrale ale economiei" aveau sau nu potential IT.



Din cele sapte societati ce trebuiau construite si date in functiune in Romania, doar parcul de la Galati a fost deschis. Dar asta numai pentru ca a inghitit miliarde de lei de la bugetul de stat.



Lucrarile pentru reconsolidarea si amenajarea cladirii unde functioneza Parcul de Soft din Galati s-au ridicat la peste 24 de miliarde si jumatate, in timp ce achizitionarea calculatoarelor si a aparaturii de specialitate a costat peste 6 miliarde de lei.



Contractul de achizitionare a calculatoarelor a fost oferit firmei Romlotus, firma ce a „ras" in timpul guvernarii PSD majoritatea licitatiilor organizate de Consiliul Judetului.



Mobilierul de la Parcul de Soft a costat si el in jur de 1,2 miliarde de lei. Celelalte dotari, facute la parc pe vremea cand presedinte al Consiliului Judetului era Dan Lilion Gogoncea, s-au ridicat la peste 3,2 miliarde de lei. In total, toate investitiile facute la Parcul de Soft din Galati au costat pe hartie peste 34 de miliarde de lei.



Cu toate acestea, conducerea Parcului a realizat ulterior ca investitiile facute nu sunt suficiente si ar mai fi nevoie de 1,5 miliarde de lei.



Pe langa costurile exorbitante si contractele suspecte, la parcul de soft nu s-a tinut seama nici de legea conflictului de interese care, printre altele, interzice oricarei persoane ce detine functii de conducere la societatile de stat sa detina actiuni la firme private cu acelasi profil.



Cotidianul nostru a descoperit in urma cu cateva saptamani ca directorul de marketing al Parcului de Soft, Catalin Arama (fost director general al acestei societati subordonate Consiliului Judetului) este actionar la firma Data Soft, firma ce se regasea chiar pe lista celor ce au fost selectate sa isi desfasoare activitatea in Parc.



Implicit, firma lui Catalin Arama s-a bucurat si de cateva facilitati. Data Soft s-a aflat sub „protectia" parcului inca din vremea in care Arama era director general al societatii, desi firma figura pe site-ul Ministerului Finantelor, cu mai multe datorii la bugetul de stat.



Tot despre Data Soft, mai multe surse din administratia locala ne-au informat ca, pe baza publicitatii pe care si-a facut-o in Parc, ar fi obtinut un contract ce a vizat dotarea cu infochiscuri a complexul Comercial Metro din Galati.



Reprezentantii acestui complex cormecial au refuzat insa sa discute cu noi despre acest subiect, iar Catalin Arama a afirmat ca de pe urma contractului cu Metro firma la care el este actionar nu a beneficiat de nici un ban (!).



Un alt reprezentat din conducerea Parcului de Soft, care a uitat de conflictul de interese, este Laurentiu Milea. El a fost ales dupa alegeri reprezentant in Consiliul de Administratie al Parcului de Soft, desi este asociat la firma Calcnet, firma ce are acelasi profil ca si Parcul de soft.



Milea Laurentiu este membru PNL si este cunoscut ca fiind un apropiat al secretarului de stat in Ministerul Administratiei si Internelor, Victor Paul Dobre.



Scopul oficial al constructiei: creearea unui numar ridicat de locuri de munca pentru absolventii facultatilor de profil din Galati (misiune partial indeplinita)



Alt scop al constructiei: realizarea unui obiectiv de amploare, care sa aduca masiv voturi in campania electorala, din partea tinerilor (misiune indeplinita la Galati)



Cei care s-au luptat cel mai mult pentru ca Galatiul sa aiba un parc de soft au fost ex-ministrul Comunicatiei si Tehnologiei Informatiei, Dan Nica si fostul presedinte al Consiliului Judetului, Dan Lilion Gogoncea (la Parcul de Soft, societatea Scoala Romana de Afaceri, reprezentata de Dan Lilion Gogoncea beneficiaza de un spatiu mare in care isi desfasoara activitatea).



Cu ocazia lansarii candidatilor PSD din Moldova si Dobrogea, Adrian Nastase a vizitat si el parcul. Desi mai fusese inaugurat de numeroase personalitati din PSD, abia atunci s-a considerat ca parcul a fost botezat.



Salile lui Nastase, prea mici pentru competitii



In 2004, opt scoli din judetul Galati si Clubul Scolar Sportiv au reusit sa puna „mana" pe niste sali de sport construite cu bani de la Uniunea Europeana, prin programul Sapard.



In municipiu, au fost construite sali de sport la scolile generale nr.13 si 34, respectiv la Clubul Scolar Sportiv, iar in judet scolile „norocoase" provin din localitatile: Beresti, Tecuci, Targul Bujor, Slobozia Conachi, Pechea si Ivesti.



Salile de sport ce au fost construite si inaugurate in campania electorala sunt moderne, insa nu suficient de mari pentru a gazdui competitii nationale. Asta pentru ca dispun numai de 50 de locuri in tribune, iar grupurile sanitare au fost concepute pentru a-i deservi numai pe cei ce practica diferite sporturi la orele de educatie fizica.



Singurele competitii ce pot fi organizate aici sunt cele organizate de obicei intre scoli. „Avem o problema cu terenul de handbal. E prea mic pentru competitii nationale", se plangea la inaugurare directorul Scolii nr.13, Luminita Chiriac.



Dimensiunea nu este insa singura problema a noilor sali. Si la capitolul dotare exista bile negre. Este drept ca cea de la Clubul Scolar Sportiv a primit cateva cosuri de baschet noi, dar restul nu dispun decat de aparate foarte vechi.



Din acest motiv, dar si pentru ca ploaia incepuse sa deterioreze tencuiala de pe ziduri, unele sali au fost date in folosinta foarte tarziu (cazul Scolii nr. 34).



Cu toate acestea, inainte de alegeri s-a anuntat ca urmatoarele proiecte de constructie a unor sali de sport (daca vor mai exista) vor include si indeplinirea standardelor europene: salile vor trebui sa fie suficient de mari pentru a gazdui adevarate competitii.



Si cum speranta moare ultima, ramane de vazut cat timp vor mai folosi elevii din Galati, catedra drept... cal cu manere.



Firma Vega 93, care a sponsorizat si campania electorala a PSD-ului, s-a ocupat de construirea salilor de sport din judetul Galati.



Scopul oficial al constructiei: eliminarea orelor de educatie fizica si sport, care se desfasurau la multe scoli in salile de clasa - in lipsa unor sali de sport - (misiune indeplinita in proportie de 90%.



Doar un numar mic de scoli au avut norocul de a prinde un astfel de proiect, iar salile construite nu indeplinesc dimensiunile standard.)



Alt scop al constructiei: programul national prin care s-au construit numeroase sali de sport trebuia sa aduca un numar record de voturi PSD. Cel care a sprijinit acest program, Adrian Nastase, facuse chiar si un pariu cu Ion Tiriac, in care miza construirii unui numar record de sali era un autoturism Mercedes.



Gara CFR, afacerea consilierului-termopan



Noua Gara CFR din Galati este una dintre cele mai impunatoare cladiri aflate inca in constructie. Insa contractul pentru ridicarea ei este unul extrem de misterios. Pentru ca nimeni nu cunoaste care este suma de bani pe care o va primi de la stat pentru serviciile prestate firma de constructii Unicom S.A.



Desi reprezentantii cotidianului nostru au solicitat in baza legii accesului la informatiile de interes public, valoarea contractului dintre Unicom si Compania Nationala de Cai Ferate (CNCF), directorul regional al Companiei, Ionel Filimon, a refuzat sa ne comunice informatiile respective.



El a afirmat ca in contract nu este specificata separat suma pe care firma Unicom S.A. urmeaza sa o incaseze. In schimb, daca ar fi sa analizam dimensiunea cladirii ce se afla in constructie, se poate spune ca valoarea contractului ajunge la cateva zeci de miliarde.



Dupa cum se stie, o parte din aceasta suma ar urma sa o incaseze firma Melcret, condusa de consilierul local PSD, Alexandru Teodorescu.



Directorul firmei Unicom, Doru Mihai Parlatescu, ne-a declarat ca firma a „batut palma" cu Melcret pentru o parte dintre lucrari, dar a refuzat sa ne spuna care a fost valoarea contractului.



Scopul constructiei: inlocuirea garii CFR din Galati, care este extrem de mica si dateaza din vremea de aur a comunismului (obiectiv finalizat pe jumatate - constructiile au inceput de mai multi ani, dar au stagnat o perioada din lipsa banilor. Lucrarile se deruleaza si in prezent foarte incet)



Alt scop al constructiei: Gara CFR nu a avut ca scop strangerea de voturi in campanie. A fost gandita doar pentru a inlocui vechea institutie. Insa si aici firmele care au pus mana pe contracte si pe bani multi de la stat sunt extrem de controversate.



Panzar renegat



Construirea panzarului moldovenesc este cu siguranta unul dintre proiectele gandite exclusiv in scop electoral. Pentru ca acest proiect sa fie finalizat, fosta conducere a CJ s-a bazat mai mult pe bani fictivi, bani care trebuiau sa vina din sponsorizari.



Mai exact spus, de la firmele care aveau contracte cu CJ si care erau rugate in schimbul „altor amabilitati" sa investeasca in Panzar. Insa anul trecut PSD a pierdut puterea, iar noua conducere a CJ nu a mai dorit sa gaseasca banii necesari finalizarii navei.



Firma care a construit Panzarul este SPAT SA Galati, societate care asigura in acest moment „cazarea" navei. Directorul firmei galatene, Mihai Mihail, s-a bazat pe contractul semnat cu CCDJ si sustine ca a cheltuit mai mult decat a primit.



Conform acestui contract, constructorul trebuia sa realizeze lucrari in valoare de 8,349.795.872 miliarde de lei. Din acest contract, Centrul Cultural a achitat cu aproximativ 2,3 miliarde de lei mai putin decat se angajase initial. Pentru ca in acest proiect nu au fost implicati direct cercetatori, exista unele indoieli privind calitatea proiectului.



Scopul constructiei: Unul din tertipurile prin care fosta putere a incercat sa atraga fonduri spre Panzar a fost zvonul prin care se anunta ca oamenii mai instariti din Galati vor putea sa faca croziere la bordul vasului.



Din pacate, conditiile de la bordul navei sunt modeste, asa incat e greu de crezut ca zvonul va prinde vreodata contur. Se spera in schimb ca Panzarul sa ajunga la Festivalul de la Venetia, asta bineinteles daca nava va mai vedea apa vreodata, dupa ce a facut o plimbare pe Dunare de Ziua Marinei.



Alt scop al constructiei: Principalul scop al constructiei panzarului este cel electoral.



Pentru ca nimeni nu poate spune ca o copie a unei nave istorice de dimensiuni mici, care sa fie scoasa pe apa la cateva evenimente importante, si in care sa se plimbe diversi politicieni aflati pe val, ar servi interesului public si ar compensa miliardele cheltuite din buzunarele tuturor.



Proiecte suspecte



Alte mega-proiecte care au inghitit miliarde si care s-au realizat in circumstante suspecte:



Reabilitarea Centrului Cultural „Dunarea de Jos" - lucrarile de aici s-au ridicat la cateva miliarde, iar fostul director al institutiei, Sergiu Dumitrescu, a fost schimbat din functie dupa ce au fost constate mai multe nereguli.



Reabilitarea cladirii in care functioneaza Consiliul Judetului Galati.
























1298 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri