Alimente mutant la Cluj

de Mirabela Safriuc     Gazeta de Cluj
Luni, 12 septembrie 2005, 0:00

Biotehnologiile reprezinta un mare potential de imbunatatire a calitatii vietii. Crearea de locuri de munca ce necesita inalta calificare, prin competitivitate si crestere economica, o mai buna ingrijire a sanatatii si protejarea mediului sunt doar o parte dintre beneficiile acestora.



Si totusi, lumea se simte amenintata! Unii isi simt amenintate credintele, valorile si principiile etice, altii propria fiinta. Astfel ca, lumea se imparte in doua mari tabere, in ceea ce priveste acceptia despre implicarea biotehnologiilor in viata citadina.



Cei mai aprigi sunt aceia care nu accepta interventia omului in structura genetica a nici unei fiinte.



Aceste noi tehnologii dau nastere atat la controverse, cat si la beneficii. Primul produs derivat din plante modificate genetic (MG) a aparut pe piata de larg consum in anul 1994 si a fost pasta de tomate, produsa din legume al caror proces de coacere a fost modificat. Imediat dupa aceea, modificarea genetica a luat o mare amploare in intreaga lume.



Astfel, in 1996 s-au introdus in agricultura, si implicit in largul consum, soia si porumbul, pentru ca apoi, dupa o scurta durata de timp, sa se introduca bumbacul, cartoful si rapita. In 2005 au fost introduse pe piata de larg consum graul si orezul MG.



Suprafetele cultivate cu astfel de plante s-au marit astfel de la an la an. Actualmente, cele mai mari cultivatoare de plante modificate genetic sunt SUA cu 72% din productia mondiala, Argentina cu 21% si Canada cu 6%.



Pericole potentiale



"Organismele modificate genetic (OMG) sunt acele organisme, cu exceptia celui uman, al carui material genetic a fost modificat altfel decat prin incrucisare sau recombinare naturala."Sustinatorii acestor tehnologii argumenteaza ca biotehnologia are potentialul de a conduce la dezvoltarea unei agriculturi intensive, folosirea durabila a terenurilor marginale sau a mediilor neospitaliere, reducerea nivelului irigatiilor, reducerea consumului compusilor agrochimici si cresterea sigurantei alimentare.", ne-a declarat Cornelia Coste, consilier in cadrul Protectiei Mediului Cluj.



Tot ea ne-a mai informat ca in ceea ce priveste riscurile potentiale ale biotehnologiilor moderne se cunosc putine aspecte legate de interactiunea organismelor vii modificate genetic cu diferite ecosisteme.



Anumite ingrijorari, legate de biotehnologii includ efectele negative potentiale asupra biodiversitatii si riscurile potentiale asupra sanatatii umane, posibilul impact negativ asupra speciilor nevizate (insecte benefice) si asupra ecosistemelor, precum si probabilitatea transferului de gene la specii salbatice inrudite.



Doar pentru animale



Directorul adjunct supraveghetor de la "Directia Pentru Sanatate Publica Cluj", Nicolae Deleanu, ne-a declarat ca in momentul de fata, singurele culturi de plante modificate genetic sunt cele de soia.



"Nu se stie exact destinatia plantelor modificate genetic, insa ideal ar fi ca acestea sa nu se folosesca ca hrana pentru oameni, intrand in componenta unor preparate din carne sau a unor uleiuri comestibile. Modul in care plantele MG pot sa afecteze organismul uman nu e inca evident, aceasta chestiune aflandu-se inca in studiu.



Eu sunt de parere ca agentii economici ce comercializeaza produse continand plante MG ar trebui sa specifice acest lucru pe eticheta. Cetateanul va putea alege atunci intre a consuma sau nu aceste produse.", ne-a declarat Deleanu.



In ceea ce priveste folosirea acestor plante ca hrana pentru animale, Deleanu ne-a marturisit ca ar fi de preferat acest mod de utilizare al plantelor MG, dorindu-se evitarea folosirii lor ca hrana umana.



Romanii, ca niste cobai ieftini



Invadarea agriculturii si a pietei romanesti cu OMG reprezinta, atat un atentat grav la starea culturilor traditionale, cat si un pericol pentru sanatatea consumatorului si a mediului, blocand accesul produselor agro-alimentare nationale pe piata UE.



Primele soiuri de plante MG au fost testate in reteaua Institutului de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor, in perioada anilor 1997–1998. In 1998, a fost inscrisa in lista oficiala un soi de soia si unul de cartofi MG. Suprafata cultivata cu soia MG in Romania a fost in 1999 de 15.500 hectare (ha), iar cea de cartofi de 35 ha.



In anul 2000, Comisia Nationala pentru Securitate Biologica a aprobat oficial cultivarea in scop comercial (pe o perioada de trei ani) a soiei RR, toleranta la ierbicidul glifosat si a cartrofului Bt rezistent la gandacul de colorado, doua dintre soiurile MG romanizate.



Astfel, suprafetele cultivate de soia au crescut spectaculos la 32.000 ha, iar cele cu cartofi la 90 de ha. In catalogul oficial al soiuriulor de plante de cultura din Romania, pe anul 2003 sunt inscrise 10 soiuri de soia MG. Deocamdata, in Cluj, se cultiva doar soia MG.



Companiile din Statele Unite au profitat de lipsa legislatiei in domeniu si au introdus in Romania, incepand cu anul 1997, o serie de hibrizi de porumb, soia, sfecla si cartofi MG. Adevaratul motiv pentru care Romania a acceptat aceste produse a fost castigul financiar. Fara sa le pese de riscuri, romanii le-au acceptat fara cracneala.



Marile companii au venit cu bani grei pentru a patrunde pe piata autohtona. Americanii s-au folosit de Romania ca piata de desfacere pentru produsele MG, cum de fapt s-au folosit de toate statele est-europene, pe care le teransforma in cobai umani.



Pe plan mondial, tara noastra a fost deseori acuzata ca face pe plac SUA, producand OMG pe scara larga.



UE se apara



UE a pornit un razboi crunt impotriva OMG. Statele membre militeaza pentru produsele autohtone si naturale. Peste 90% dintre consumatorii din tarile UE doresc sa le fie respectat dreptul de a alege produse MG sau nu.



Statele europene nici nu produc si nici nu cumpara OMG pentru ca acestea sunt considerate un risc atat pentru agricultura, cat si pentru populatie. Pentru acest motiv, in ultimii ani s-a declansat un conflict intre SUA, cel mai mare producator si consumator OMG, si statele UE.



In ceea ce priveste populatia, noua din zece americani comnsuma alimente produse pe baza organismelor modificate genetic. In ciuda tuturor controverselor, in 19 mai 2004 Comisia Europeana a eliberat un moratoriu impus in urma cu 6 ani, referitor la utilitzarea OMG. Conform acestuia, pot fi utilizate OMG cu obligatia de a fi etichetate corect.



Aceasta decizie a Comisiei Europene a fost indelung blamata de activistii ecologisti, inclusiv de reprezentantii lor in Parlamentul European, ei argumentand ca nu exista nimic care sa garanteze ca OMG nu sunt daunatoare sanatatii si solului.



Acorduri pe hartie



Obtinerea, testarea, utilizarea si comercializarea OMG sunt supuse in toate tarile unui regim special de reglementare, autorizare si administrare, care stabileste cadrul juridic si institutional menit sa elimine sau sa reduca riscurile de producere a unor efecte negative asupra sanatatii oamenilor, animalelor si mediului.



In Romania, situatia este putin mai delicata. Daca in 1997, la presiunea intreprinderilor multinationale interesate, alimentele pe baza OMG au patruns in Romania fara nici un control, abia trei ani mai tarziu a fost adoptat primul act normativ in domeniu. Acesta este Ordonanta Guvernului nr. 49/2000, privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a OMG prin tehnicile biotehnologiilor moderne, precum si a produselor.



Apoi, in 15 iulie 2003 a aparut Ordinul 462/2003 privind evidenta agentilor economici care cultiva OMG intr-un registru la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR).Cultivarea plantelor transgenice trebuie declarata obligatoriu intr-o Declaratie, completata in doua exemplare, din care un exemplar se preda la DADR, unde se va tine o evidenta stricta, iar cel de-al doilea exemplar se pastreaza timp de 5 ani la sediul agentilor economici.



Deciziile statului roman



Iuliu Suatean, director executiv al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Cluj, ne-a declarat ca nu poate fi de acord cu folosirea plantelor modificate genetic in alimentatia umana.



"Cred ca aceste plante pot fi intrebuintate in productia de uleiuri industriale si tehnice, pentru ca aici nu intervine nici un pericol pentru om. Mai mult decat atat, eu sunt pentru dezvoltare si cred ca pentru a evolua, omenirea are nevoie si de studiul geneticii.", a marturisit Suatean.



Un alt angajat al institutiei, specialist la Directia Agricola, Vasile Salceriu, ne-a declarat ca din cele 795 ha ale judetul Cluj plantate cu soia, 506 ha reprezinta teren agricol plantat cu soia MG. "Productia este una foarte buna, deoarece soia MG suporta forte bine ierbicidarile.



Eu, insa, sunt impotriva acestor culturi, deoarece nu se stie cum pot afecta acestea organismul uman. Dar noi trebuie sa ne adaptam ploliticii statului, deci nu putem lua singuri deciziile in acest sens", ne-a comunicat Salceriu.



In spatele legii



In SUA, introducerea pe piata de larg consum a plantelor transgenice se face numai dupa ce se obtin aprobarile din partea unor agentii guvernamentale, dar legea privind etichetarea corespunzatoare a produselor MG si folosirea lor in cunostinta de cauza este ocolita.



Atat in SUA, cat si in Canada si multe alte tari care sunt infestate pana in dinti cu OMG, plantele transgenice se cultiva si se utiliteaza in hrana oamenilor si a animalelor, nefiind obligatorie depozitarea separata si etichetarea produselor care contin OMG.



Alimente „mutant"



Oamenii de stiinta au inceput sa puna gene umane in plante destinate consumului uman. Asistam aici la o dramatica extindere a modificarilor genetice. Este o miscare care produce dezgust si repulsie atat in randul criticilor cat si in randul oamenilor si conduce zvonuri controversate.



Este un joc de-a Dumnezeu, creandu-se combinatii nenaturale din organisme vii.



Japonezii sunt cei care au introdus in orez gena umana de la o persoana vie pentru a conferi plantei rezistenta la pesticide si la chimicale industriale.Aceasta gena genereaza o enzima denumita codificat CPY2B6 care serveste in mod special la a distruge chimicalele daunatoare din organism.



Gena poate, de asemenea, sa ajute la combaterea poluarii. Poate purifica si toxinele de pe un pamant contaminat.



Urmeaza oamenii



Primul mamifer clonat, operatiune realizata de catre specialistii Institutului Roselin din Edinburgh, a fost oaia Dolly, in 1997 in Anglia. Dupa acest eveniment au inceput sa curga valuri de clonari. Americanii, pentru a nu se lasa mai prejos, au inceput clonarea de bovine si porcine. Un exemplu concludent in acest sens este taurul Gene.



Nici japonezii nu se dau in laturi din lupta pentru suprematie si in 2003 sunt pe punctul de a scoate pe piata carne clonata. Guvernul japonez spune ca produsele de carne si lapte de la animalele clonate nu sunt nocive pentru consumul populatiei.























128 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri