Cea mai reprezentativa fabrica de cosmetice la nivel national, Farmec SA, prin care Clujul a devenit emblematic in sfera industriei produselor de infrumusetare, se afla intr-un conflict ce-si cauta finalitatatea in salile de judecata inca din anul 2000.

Litigiul a pornit dinspre actionarul semnificativ Farmec SA, care a acuzat conducerea, in frunte cu directorul general Liviu Turdean, ca a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 250.000 de dolari prin obtinerea frauduloasa a scutirii de la plata taxelor vamale pentru mai multe utilaje primite sub forma de donatie de la Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare

Industriala (ONUID). Pe parcurs, dosarul s-a conexat cu mai multe plangeri penale la adresa directorilor Farmec SA. Cotidianul "Buna ziua, Ardeal" deschide o serie de anchete jurnalistice privind conflictele care macina de cinci ani una dintre cele mai importante unitati economice din Cluj, Farmec SA, precum si interesele care au generat aceste litigii cu conotatii penale.

La Parchetul Curtii Supreme de Justitie Sectia a II-a se afla in curs de cercetare, inca din anul 2000, cauza penala devenita obiect al Dosarul 305/P/2000. Cercetarile penale s-au declansat, dupa cum aratam, in anul 2000, dar nu au fost finalizate pana in prezent.

Partea reclamanta, Nicolae Olareanu – actionar semnificativ la Farmec SA, sustine ca probabil se asteapta prescriptia pentru faptele care fac obiectul cercetarilor – datorita modului incorect (in special pe perioada 2000-2003) in care au fost conduse cercetarile de catre factori de decizie din aparatul ministerului public.

Intr-adevar, in perioada invocata de Olareanu s-au dat nu mai putin de trei NUP-uri ca solutionare in dosarul mentionat.

Pe scurt, Nicolae Olareanu acuza faptul ca executivul a Farmec SA, bazandu-se pe sprijinul unor factori de influenta din municipiul Cluj, a propus si a sustinut, in cadrul unor Adunari Generale ale societatii, adoptarea unor masuri ce contravin legii, dar in beneficiul propriu, pentru a obtine pe cai incorecte majorarea aportului la capitalul social al societatii pentru a-si spori astfel capacitatea de decizie in cadrul firmei.

Starea conflictuala isi are radacinile in introducerea utilajelor primite prin ONUID in aportul de capital al societatii, miscare ce a avut drept consecinta eliminarea lui Olareanu din structura decizionala a Farmec SA, desi este actionar semnificativ ca persoana fizica in fabrica privatizata prin metoda MEBO.

Nicolae Olareanu ii acuza pe Liviu Turdean, Marin Kevorkian, Maria Miorita Ciupeiu, Ioan Ignat, Sorin Lucian Pintilie, Viorica Lucacel, Leonora Vidrean, Mircea Turdean, Aurita Bratian si Petru Pantea ca sunt vinovati de luarea unor decizii ilegale in cadrul mai multor sedinte AGA.

Persoanele mentionate sunt tinta unor acuzatii privind falsul in acte si abuzul in serviciu in cadrul dosarului penal nr. 17253 aflat pe rolul instantei penale la Judecatoria sectorului1 Bucuresti.

Faptic, Olareanu a denuntat, ceea ce el numeste «abuzuri care au condus la majorarea capitalului social al conducatorilor societa"ii cu peste 800.000 USD, reprezentand contravaloarea unor utilaje transmise cu titlu gratuit de catre organismele ONUDI.

Referitor la aceasta majorare, a fost realizata nelegal, in 1998, o cerere de mentiuni, semnata de Presedintele Tribunalului Cluj la acea data – Ion F. Pop, care asigura cadrul care transfera actiunile rezultate pe actionarii salariati».

Drept contraargument, Marin Kevorkian, ex-membru al CA, director cu asigurarea calitatii si investitii din 2003 pana la pensionarea din martie 2005, spune& "Metoda MEBO de privatizare se adresa in primul rand sustinerii intereselor salariatilor proprii si mi se pare legal si moral ca numarul maxim al actiunilor detinute de un actionar ( egal din

interior si exterior ) sa fie limitat in contextul in care societatea era inchisa pe deoparte iar pe de alta parte sa se evite acapararea"majoritatii actiunilor de catre o singura persoana". Deocamdata, concluzia este ca adoptarea unor hotarari ale AGA, considerate de actionarul Olareanu drept ilegale a determinat mai multe litigii comerciale.

Curios este insa faptul ca cele care s-au solutionat la instantele din Cluj s-au rezolvat in favoarea executivului Farmec SA. In alte cauze s-a cerut, iar Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost de acord, sa se stramute judecarea cauzelor comerciale la alte instante, invocandu-se suspiciunea legitima.

Astfel s-au pronuntat alte solutii legale din care rezulta faptele incriminate de Nicolae Olareanu.

In acesttmod s-a procedat de catre Curtea de Apel Oradea in dosarul 215/2003, Curtea de Apel Suceava in dosarele 4197/2000, 5149/2000, 4349/2000, Tribunalul Targu Mures in dosarul 1682/2003, Inalta Curte de Casatie si Justitie 5324/2004 privind AGA din ianuarie 2003, Inalta Curte de Casatie si Justitie 2270/2004 privind revizuirea unor hotarari

judecatoresti pronuntate la Cluj. Suspiciunile asupra actului de justitie exercitat la Cluj in cazul Farmec SA, unde Lviu Turdean este director de aproximativ 40 ani, pot fi legate de punerea in functiune a relatiilor pe care acesta si le-a creat pe parcursul acestor decenii de postura importanta in economia clujeana si nu numai.

Cunoscuta pentru lansarea produselor din gama Gerovital, marca Ana Aslan, societatea Farmec si-a castigat notorietatea pe plan national, dar si dincolo de hotare, in special in tarile vest europene, unde, conform surselor noastre se fabrica produse fara licenta. Cel putin conducerea Farmec SA nu poate da o explicatie clara acestui fenomen. Vom reveni.