Privatizarea Petrom, cel mai mare tun dat petrolului romanesc
Rezervele strategice de titei s-au evaporat in Austria

de Catalin Constantinescu     Replica de Constanta
Marţi, 20 septembrie 2005, 0:00

(Foto: )

Privatizarea Petrom poate fi deja apreciata ca cel mai mare „tun" din istoria tranzitiei mioritice, depasindu-l chiar si pe cel al mult-discutatei distrugeri a flotei maritime comerciale a Romaniei.



Odata cu preluarea imensului patrimoniu apartinand Petrom-ului, austriecii de la OMV au fost serviti pe tava de Guvernul Nastase si cu o parte insemnata din rezervele nationale de hidrocarburi, in randul carora se numara si cele aflate pe platoul continental al Marii Negre.



Miza colosala a uriaselor zacaminte de titei din Marea Neagra era cunoscuta de cuplul Ceausescu inca din perioada 1976-1978, cand sotia dictatorului comunist a comandat americanilor o harta geologica de mare precizie realizata prin satelit.



Dupa doua decenii de la realizarea hartii, acest document secret de importanta strategica fundamentala pentru tara noastra a ajuns pe cai obscure sa fie publicat de cunoscutul cotidian francez „Liberation".



Importanta enorma a rezervelor de hidrocarburi de pe platoul continental al Marii Negre a fost cunoscuta de cuplul Ceausescu inca din perioada 1976-1978, cand sotia dictatorului comunist a comandat americanilor o harta geologica de mare precizie care a fost efectuata prin satelit, harta care avea sa ajunga dupa 20 de ani sa fie publicata in cunoscutul cotidian francez „Liberation" .



Realizand ca Romania este posesoarea unei averi colosale reprezentate de rezervele submarine de „aur negru", Ceausestii au decis demararea unui amplu si ambitios program de construire a platformelor petroliere autohtone care sa efectueze forajul si apoi extractia zacamintelor in apele Marii Negre, cuprinse in raza de jurisdictie economica a tarii noastre.



Un element geografic si strategic esential in exploatarea rezervelor de hidrocarburi din Marea Neagra este Insula Serpilor. Aceasta mica insula situata in nord-vestul Marii Negre a apartinut Romaniei pana in 1944, cand sovieticii au ocupat-o abuziv in contextul ofensivei lor impotriva Germaniei conduse de Hitler.



Cu toate ca farama de teritoriu romanesc inconjurata de apele Marii Negre nu a fost inclusa nici in odioasele anexe ale Tratatului de la Yalta si nici in acordurile bilaterale incheiate de Romania si URSS in timpul si imediat dupa finalizarea celei de a doua Conflagratii Mondiale, sovieticii au „omis" sa returneze tarii noastre Insula Serpilor, al carei statut international a ramas



nesolutionat pana la caderea marelui imperiu comunist. Nici dupa dizolvarea URSS-ului romanii – condusi de guverne total indolente fata de interesele externe ale tarii – nu si-au putut recupera insula care a fost preluata de Ucraina.



La fel ca si in cazul Canalului Bastroe, in privinta micutei insule romanesti statul ucrainean s-a dovedit un demn continuator al politicii staliniste de rapt, cu atat mai mult cu cat posesia Insulei Serpilor – un teritoriu lipsit complet de importanta economica proprie – le asigura vecinilor nostri de la rasarit dreptul la o zona economica exclusiva in Marea Neagra, ce include o parte importanta din pretioasele rezerve de titei.





Profituri fabuloase ivite din culisele privatizarii Petrom



Lasand la o parte titeiul pierdut odata cu Insula Serpilor, romanilor le-au ramas destule zacaminte submarine de hidrocarburi aflate la medie adancime (la cca. 80 mile marine in largul tarmului din dreptul Capului Midia), precum si altele situate la adancime mai mare (pozitionate in largul coastelor din sudul litoralului autohton in zona Mangalia).



Zacamintele submarine de la adancime medie au inceput sa fie exploatate inca din perioada regimului ceausist si a continuat si dupa 1989 prin intermediul SNP Petrom.



Numai ca, odata cu privatizarea in cursul anului trecut a celei mai mari companii petroliere romanesti, austriecii de la OMV au fost serviti pe tava de Guvernul Nastase si cu concesiunile zacamintelor de hidrocarburi ale Petrom-ului, atat cele de pe teritoriul national, cat si cele amplasate pe platforma continentala a Marii Negre.



O afacere din care statul roman castiga doar cateva procente din pretul titeiului extras, dar din care OMV-ul a castigat si va castiga cu siguranta sume astronomice de ordinul miliardelor de euro.



Astfel se poate explica cresterea spectaculoasa atat a profiturilor Petrom realizate dupa privatizare (peste 160 milioane euro in doar o jumatate de an), cat si cea a cifrei de afaceri a companiei petroliere romanesti cumparate partial de OMV dar asupra careia austriecii detin controlul (1,26 mld.



euro), la acestea adaugandu-se si scumpirile substantiale ale pretului carburantilor comercializati de Petrom.



Privind lucrurile din aceasta perspectiva, fostul ministru social-democrat Dan Ioan Popescu – considerat a fi autorul principal al privatizarii Petrom- a avut un interes extrem de puternic pentru a nu da publicitatii clauzele contractului semnat cu OMV, pretextand ca la mijloc ar fi secretul comercial care protejeaza documentul cu pricina.



Insa „apele" tulburi ale privatizarii Petrom – ce poate fi deja considerata cel mai mare tun din istoria postdecembrista a Romaniei – s-ar putea limpezi in curand, avand in vedere ca presedintele Traian Basescu a cerut desecretizarea si reanalizarea contractului de privatizare a Petrom-ului.
























330 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri