Volbura sutelor de miliarde

de Ioana Lucacel     Gazeta de Maramures
Miercuri, 21 septembrie 2005, 0:00

In iarna anului 1998 raul Ruscova a distrus sute de case si zeci de hectare de teren agricol. Sumbrul scenariu se poate repeta oricand, cu mentiunea ca la capitolul "Pagube" vor intra si peste 100 de miliarde de lei, bani inghititi pana acum de malurile Ruscovei.



Motivele iminentului dezastru: matrapazlacurile financiare ale executantilor, digurile deja avariate, paienjenisul de subantreprenori (unii "prinsi" in acte, alti nu), miliardele "pierdute".



In urma dezastrului produs de inundatiile din 1998, s-a stabilit ca regularizarea raului Ruscova e prioritara pe tronsonul Ruscova-Repedea-Poienile de sub Munte. Drept urmare, guvernul condus de Radu Vasile a decis sa aloce o prima transa de bani pentru acest proiect: 6,45 miliarde de lei.



Situatia din zona fiind considerata "de forta majora", s-a considerat imposibila aplicarea procedurii de licitatie publica. Iar beneficiarul lucrarilor, Directia Apelor, a purtat negocieri cu o singura firma, aleasa pe spranceana: Repcon SA Oradea. Apoi, taras-grabis a inceput executia lucrarii. O perioada scurta, a lucrat Repcon.



Apoi lucrarea a fost data in subantrepriza firmei Benny Alex din Satu Mare. Pana acum s-au executat cam jumatate din lucrari. Valoric. Faptic, s-au pus gabioane pe cateva sute de metri, dar in unele zone, lucrarile au luat-o deja la vale.



Mai mult, in cazul unei viituri, toti banii alocati, peste 100 de miliarde, se pot scurge pe apa Sambetei, pardon, a Ruscovei. Cauza? Primarii sustin ca lucrarile s-au facut de mantuiala, adica asa cum se intampla de obicei cand benefiar si platitor e Statul.



Calitatea nu e prioritara!



Se pare ca dupa ce au inceput sa vina banii, executantii nu se mai grabesc. Obiectivul nu mai e "de forta majora", ci lasat in stand-by. Desi lucrarile se degradeaza continuu in puncte sensibile, cum ar fi Scoala din Luhei, nimeni nu se grabeste sa finalizeze lucrarea, pentru ca receptia finala e programata abia in 2008 si pana atunci e timp suficient pentru a contabiliza... 227,328 miliarde de lei!



Pana acum, s-au cheltuit jumatate din bani. Degeaba. Stefan Oncea, primarul din Poienile de sub Munte, a declarat ca deja digurile s-au prabusit in unele locuri: „asta duce la concluzia ca daca au fost prioritati in executarea lucrarilor, nu cred ca una dintre ele a fost calitatea.



Acele gabioane au fost facute pe cota zero, la cursul apei, nu s-a mai facut fundatie! Si cum a venit prima viitura, a sapat sub dig si acestea au cazut. In zona Luhei lucrarile de indiguire lasa foarte mult de dorit, pe distante destul de mari. Apa isi poate schimba cursul in cazul unei viituri si poate ocoli digurile deja construite, se pot prabusi.



Practic, daca digul nu este legat si sistemul nu este terminat, digurile contruite pot fi compromise. Si atunci se poate duce pe apa sambetei investitia. Peste tot exista case. In 1998 si 2001 au fost luate de ape cinci case si mai multe anexe gospodaresti. De asemenea au mai fost pagube materiale, privind terenul agricol."



Puhoiul de bani publici nu se justifica nici in lucrarile din zona Repedea. Si aici, zeci de case pot fi maturate de ape, desi localitatea a beneficiat in trecut si de fonduri europene pentru a se apara de inundatii. Numai ca, in 1998, banii investiti in diguri au fost „luati de ape".



Pavel Tiudic, primarul din Repedea, a recunoscut ca: "in portiunea Repedea avem indiguiti vreo 2 km, in rest nimic pe o distanta de 10 km! Au lucrat cu piatra bruta pe vreo 1,2 km si cu plasa pe vreo 800 m. Sunt pericole de inundatii pe Valea Ruscova, la Mihusa, unde nu s-au facut indiguiri.



Prin 1998 am avut un program PHARE, cand CIMP (firma fostului presedinte CJ Maramures, Alexandru Cosma - n.red.) a dat in subantrepriza lucrarea. Au facut diguri din balast si lemn, dar in doua luni apa a maturat tot!"



Traseul miliardelor



Vina pentru periclitarea investitiei si proasta calitate a lucrarilor pe anumite tronsoane o poarta... banii. Insa nu banii nealocati, ci banii "evaporati".



Desi in acte valoarea lucrarilor executate este de 132 de miliarde, Laszlo Borbely (ministrul delegat pentru lucrari publice si amenajarea teritoriului) a vehiculat o alta suma: jumatate din cea trecuta in scriptele Directiei Apelor Somes Tisa (DAST).



Primarul din Poienile de sub Munte i-a inmanat documentatia pentru proiectul de regularizare a raului Ruscova ministrului Laszlo Borbeli: „am primit si un raspuns. Pentru lucrarile deja executate antreprenorul din Oradea trebuia sa fi primit circa 52 de miliarde de lei, pe lucrarile executate.



Nu stiu care dintre parti nu si-a onorat platile, in orice caz subantreprenorul asteapta in continuare sa i se plateasca banii pentru lucrarile executate. Rugamintea noastra a fost sa se intervina urgent pentru ca exista riscul ca lucrarile deja executate, care au costat 52 de miliarde de lei, sa fie in total compromise in cazul unei viituri, pentru ca sunt kilometri intregi neregularizati."



Blocada banilor publici



In timp ce lucrarile agonizeaza, executantii se razboiesc pentru bani, pentru ca o parte din sumele alocate pentru protejarea unor comunitati de furia apelor s-au pierdut in paienjenisul de firme. Subantreprenorul Benny Alex asteapta de aproape doi ani sa-si primeasca banii pentru lucrarile executate.



In acest timp, probabil pentru a tine robinetul cu bani publici deschis, antreprenorul paseaza lucrarile altor firme, ca un veritabil prestidigitator.



Unde au fost dirijati banii? Mihai Cornel, directorul societatii Benny Alex, sustine ca miliardele stagneaza, printr-un truc ieftin, in contul antreprenorului. Trucul ar fi cam asta: nu sunt receptionate toate lucrarile executate, deci nu se pot nici plati, desi banii au plecat din contul DAST: "noi am lucrat in 2000 ca si prestator de servicii, ca n-au vrut sa ne faca contract de subantrepriza.



In 2001 ne-au facut contract de lucrari. Ei au lucrat cam de 2 miliarde, iar restul am executat noi. Receptii partiale s-au facut la sfarsitul fiecarui an. In 2004 au mai luat doua firme (una se cheama Ceconi) de prin zona, care au lucrat in jur de vreo 10 miliarde. Problema este ca de la receptia din 2003 noi am facturat cantitatile de lucrari si am eliberat factura in ianuarie 2004.



Dar nu ne-au platit. Nu au trecut toate lucrarile noastre, ca sa poata spune ca nu au primit toti banii pentru ce am facturat noi. Din 18 miliarde cat ne datoreaza, probabil au scos 15, dar nu mi i-au platit. Acum am deschis un proces in Oradea. Sunt 18 miliarde neincasate de aproape doi ani! Noi am propus la DAST sa liciteze din nou lucrarea. Dar nu se intereseaza ce fac cu banii."



Am incercat sa luam legatura si cu antreprenorul lucrarii, insa Mircea Nistreanu, directorul Repcon, nu a fost de gasit. Probabil e ocupat cu alte lucrari. Oricum, cea din zona Ruscova nu prezinta deocamdata interes. Se pare ca in 2005 nu se vor aloca bani pentru continuarea investitiei si nimeni nu e interesat ca lucrarile se prabusesc.



In acest ritm, in 2008 rezultatul colosalului proiect va fi echivalent cu aruncarea a peste 200 de miliarde de lei din „pusculita publica" pe apa Ruscovei.



"Tacuta", de D.A.S.T.



Am vrut sa aflam: cum justifica Directia Apelor Somes Tisa (DAST) discrepantele uriase dintre sumele care apar in actele lor si cele vehiculate de minister?; unde stationeaza miliardele datorate subantreprenorului?; cum va gestionata DAST acesta lucrare-problema?. Cei de la DAST au promis un raspuns la finele saptamanii viitoare, pe motiv "de volum mare de munca".























72 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică