Cum se impaca statutul de student cu politica? Alegerile de anul trecut au dezvaluit o realitate la care putini s-au asteptat: cei mai activi in procesul electoral au fost studentii. Analistii au observat ca rezultatele alegerilor au depins in procent de peste 50 la suta de optiunile tinerilor care urmeaza o facultate.
Aceasta stare de fapt a fost inregistrata si la Cluj-Napoca, oras universitar prin excelenta, in care victoria Aliantei "D.A." in alegerile locale a fost decisa de centrul de vot de la Liceul de Telecomunicatii, unde au votat majoritatea studentilor din Campusul Hasdeu.
Atunci s-a demonstrat ca tinerii pot fi o mare masa de manevra pentru partidele politice, nu doar ca membri cu carnet de partid, ci si ca mari aducatori de voturi. Astfel, a fost realizat un progres fata de procesele electorale din anii trecuti si din punct de vedere al libertatii de exprimare se poate spune ca in timpul alegerilor, Hasdeul a devenit bicolor: portocaliu sau albastru.
Referitor la relatiile efective ale liderilor studentilor cu partidele politice am discutat cu seful Consortiului Organizatiilor Studentesti, Iancu Serbanescu, cu presedintele Organizatiei Studentesti din cadrul Universitatii "Babes-Bolyai" (OSUBB), Alexandru Pop, si cu reprezentantul studentilor pe linia maghiara, Elud Henning.
Dorind o perceptie mai larga asupra problemei privind compatibilitatea statutului de student cu politica, am vrut sa aflam si parerea altor tineri, neimplicati in miscarile de profil clujene.
Toti cei intervievati au afirmat ca exista compatibilitate intre statutul de student si politica. "Noi suntem generatia tanara si noi o sa conducem tara. Politica inseamna alegere, tot timpul alegi in viata si indiferent de statutul de student sau nu", a afirmat una dintre tinere.
Aceasta a fost, insa, contrazisa de o alta studenta, care a afirmat urmatoarele: "Politica nu se impaca cu statutul de student, nu ma pasioneaza si nici nu-mi place. N-as face politica niciodata si atata timp cat sunt studenta nu m-as implica in partide politice sau in actiuni legate de politica".
In ceea ce priveste masiva participare a tinerilor care urmeaza o facultate la votul de anul trecut, Iancu Serbanescu a spus: "E un lucru foarte placut ca s-au mobilizat. Au avut alternative care le-au placut. Studentii fac multe pentru Cluj si au vrut sa faca si Clujul pentru ei".
Elud Henning a intarit participarea studentilor in procesul electoral: "In sfarsit s-au trezit la realitate! Daca ei, care sunt o forta nu se duc sa voteze, sa-si schimbe viitorul, nu se va duce nimeni pentru ei".
O parte negativa a fost identificata de o alta tanara care, desi sustine participarea studentilor la vot ca un semn al deciziei care conteaza, sustine ca masa studenteasca este usor de manipulat.
Daca toti cei intervievati au fost de acord cu participarea studentilor in procesele care ii influenteaza direct, situatia se schimba in ceea ce priveste implicarea in procesele politice ca membri de partid. "Teoretic, liderii studentilor, care sunt implicati in politica incalca statutul", a afirmat Iancu Serbanescu.
El a completat, fara sa dea nume, ca sunt lideri in Consortiu care sunt membri in partide politice. Presedintele OSUBB a negat, insa, existenta lor in cadrul organizatiei pe care o conduce. "Nu ne implicam in nici un partid, nu ne permite statutul. Daca un membru are afinitati, atata vreme cat acestea nu afecteaza organizatia e OK", a spus, la randul sau, Alexandru Pop.
Reprezentantul studentilor maghiari din UBB, Elud Henning, a mentionat ca functia sa nu are relatii cu partidele politice. "Eu reprezint studentii maghiari la nivel de rectorat, iar UBB-ul are o politica apolitica. Nu se tine cont daca o persoana este membra al unui partid politic sau nu", a declarat Henning.
Toti cei trei lideri ai studentilor au afirmat ca nu sunt membri in nici un partid politic. Alexandru Pop si Elud Henning au spus ca sunt doar simpatizanti, dar fara a se implica politic. "Suntem in relatii bune cu organizatiile de tineret, au existat si proiecte comune, dar nu politice, pentru studentii si cetatenii din Cluj-Napoca", sustin acestia.
Ambii au mai spus ca nu s-a facut nici un fel de presiune de ordin politic asupra lor sau a organizatiilor pe care le conduc.
In schimb, Iancu Serbanescu nu a fost de acord cu afirmatiile colegilor sai. "S-au facut presiuni politice asupra Consortiului si o sa se mai faca. Atata vreme cat factorul economic nu investeste in studenti, acestia nu vor fi niciodata independenti", a adaugat acesta.
El a dat ca exemplu organizatiile care vor sa elaboreze un proiect de amploare si apeleaza la sustinerea politica (Consiliul Local), deoarece factorii economici sunt in general circumspecti.
Manipulati sau manipulatori, politica este o optiune aflata la latitudinea fiecarei persoane, fie ca apartine miscarilor studentesti sau nu.
Ceea ce nu trebuie ignorat este influenta pe care o pot avea tinerii in deciderea proceselor electorale si pericolul ca acest enorm potential electoral si charismatic sa fie folosit in scopuri excusiv politice de catre orice miscare sau doctrina politica in cautare de capital sau electoral. In acest caz, votul nu ar mai fi un exercitiu al libertatii civice, ci un trist spectacol de marionete.
