Telefonia prin sistemul DECT permite utilizatorilor sa comunice pe raza orasului in care locuiesc cu un telefon fara fir pe care il au instalat acasa. Noul sistem este utilizat, deja, in Oradea, de aproximativ 12. 000 de abonati, dar nu la acelasi pret ca si telefonia fixa.

In Oradea isi are sediu firma Atlas Telecom Network Romania, formata, in 2000, printr-un joint-venture intre compania mama, cu sediul in Miami, si o societate oradeana.

Directorul executiv, Adrian Boca, sustine ca actionarul principal este firma internationala Atlas Telecom Grup, iar romanul ce a trait mai multi ani in Texas, Pompiliu Tripa, detine 49% din actiuni. Insa in mediile de afaceri s-a vehiculat informatia potrivit careia actionarul majoritar este un off-shore din Spania, Atlas Telecom International SL.

Ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor, Nagy Zsolt, a semnat de curand o adresa prin care autorizeaza Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei (IGCTI) sa incredinteze direct (adica fara licitatie – n.red.) licenta de operare DECT firmei Atlas Telecom.

Societatea lui Tripa a obtinut abia in iulie 2005 autorizatia pentru reteaua din Oradea, cu toate ca opereaza acolo de mai bine de trei ani.

In baza increderii fara limite acordate de ministrul Nagy Zsolt, Atlas Telecom va lansa, pana la sfarsitul anului, retele DECT in sase orase mari din Romania si a inceput lucrarile pentru alte retele in 20 de orase din Ardeal si Banat. Printre acestea se regaseste si Cluj-Napoca, unde Atlas a inceput lucrarile pentru infrastructura si, in curand, isi va termina de amenajat si un birou.

Pentru fiecare oras in parte, Atlas trebuie sa primeasca autorizatia de la IGCTI, dar aceasta este ultima parte din mecanism, asa cum ne-a explicat si Pompiliu Tripa. Acesta ne-a declarat ca de obtinerea tuturor autorizatiilor nu se ocupa direct Atlas Telecom, ci o alta firma angajata special in acest scop.

Deocamdata, pentru Cluj-Napoca, Atlas nu detine decat autorizatia de implementare a infrastructurii necesare, dar nu si pe cea de utilizare a frecventei, sustine acelasi Tripa.

Pe de alta parte, surse din IGCTI spun ca pentru DECT se acorda licenta oricui. "Daca cei de la Atlas vor sa primeasca licenta pentru un oras, vor primi, pentru ca sunt singurii si afacerea este una foarte costisitoare", au precizat aceleasi surse. Biroul de presa al IGCTI a motivat simplu faptul ca se incredinteaza direct licentele: "Nu se organizeaza licitatii".

Incercand sa aflam pozitia ministrului Nagy Zsolt, oficialii MCTI ne-au indicat sa contactam IGCTI. Biroul de presa al IGCTI ne-a informat ca Atlas Telecom are licenta doar pentru Oradea, nu si pentru alte orase. Reprezentantii IGCTI spun ca institutia nu mai este subordonata MCTI, cu care doar colaboreaza.

La Oradea, au "rezolvat" problema

Atlas Telecom a inceput planurile de extindere a retelelor DECT in 20 de orase si aproape 000 de comune pe cand nu aveau nici macar autorizatia de folosire a frecventei DECT in Oradea. Astfel a mers afacerea timp de trei ani, in care a strans peste 1 000 de abonati. Insa, pentru Tripa, lucrurile sunt foarte simple.

"Cum sa functionam trei ani in ilegalitate? Ne-am interesat de normele Uniunii Europene si, in baza lor, am trimis o documentatie la minister, dar acesta nu ne-a raspuns in 30 de zile si, astfel, am inteles ca si-a dat acordul in mod tacit", a explicat Tripa.

Numai ca, in iunie 2005, Directia Teritoriala Cluj a IGCTI a declansat un control la Oradea si a descoperit ca aceasta companie folosea pentru retea o banda de frecventa DECT, pentru care era necesara eliberarea unei licente de utilizare.

"Ne-au dat 30 de zile sa ne punem in legalitate, in 20 de zile am trimis documentatia si ei ne-au aprobat-o", a spus managerul Atlas Telecom. Tripa considera ca nu se impune o licitatie, deoarece nu ii este garantat spectrul si integritatea spectrului, precum in cazul licentelor GSM.

In realitate, Atlas Telecom utilizeaza frecventa 1880 - 1900 MHz care, conform normelor UE, este destinata exclusiv uzului particular.

Mai mult, firma vinde clientilor accesul la aceasta frecventa pe care functioneaza telefoanele fixe fara fir. "Specialistii" firmei nu au facut altceva decat sa monteze in Oradea o multime de antene care sa amplifice semnalul telefoanelor fixe "cordless", pentru ca acestea sa poata fi utilizate peste tot.

Operatiunea nu ar fi fost interzisa daca frecventa pe care opereaza aceste telefoane nu ar fi inclusa in Tabelul Armonizat de Frecvente.

Problemele lui Pompiliu Tripa au aparut inca din 1998, dinainte de infiintarea Atlas, cand Tripa detinea firma Texscan din Oradea. IGCTI Cluj a descoperit ca Texscan emitea neautorizat pe frecventa de 379,7250 MHz si a sesizat Politia din Oradea. Tripa a fost cercetat penal in acest caz, dar s-a ales cu un sec "neinceperea urmaririi penale".

Prin Oradea, persoane din mediul de afaceri si din cel juridic spun ca, in acest caz, asupra procurorului incomod s-ar fi facut mai multe presiuni.

Banii, mereu un subiect de discutie

Atlas a inceput in 2000 cu trei angajati declarati la Ministerul Finantelor Publice, iar in 2004 a ajuns la 6* De la infiintare, Atlas Telecom Romania a mers numai in pierdere, inregistrand, in 2004, o pierdere neta a exercitiului de 66,69 miliarde de lei vechi, potrivit datelor aceluiasi minister.

Desi fara profit, Atlas Telecom a marit activele in 2002 de la 53 de miliarde lei vechi la 94 de miliarde de lei vechi, dar a inregistrat din nou o pierdere de 18,5 miliarde de lei.

Pentru a se salva, Atlas Telecom a gajat mai multe active la OTP Bank din Ungaria. Tripa spune ca a luat de la OTP un credit de investitie. In patru ani de activitate, firma a inregistrat pierderi colosale, ceea ce ar putea duce, conform legii, la procedura de dizolvare a societatii, in cazul in care datoriile ar fi mai mari decat valoarea activelor.

Afaceri ministeriale

ZIUA de Cluj a scris, deja, ca ministrul Nagy a pendulat, in ultima perioada, pe o axa imaginara Cluj – Targu Mures – Budapesta. El poate fi intalnit succesiv in combinatii de afaceri cu greii UDMR la Targu Mures, la Cluj, unde si-a facut studiile, sau la Budapesta, de unde si-a alimentat conturile organizatiilor neguvernamentale pe care le-a condus din banii guvernului Ungariei.

Nagy se afla in gratiile greilor din UDMR, dovada fiind si prezenta sa in cadrul firmei Galopp, din judetul Mures, alaturi de Borbely Laszlo, ministru secretar de stat al Lucrarilor Publice, de senatorul Takacs Csaba sau de deputatul de Mures Kelemen Attila. Afacerea Galopp, un popas turistic langa Targu-Mures, nu merge prea bine, inregistrand in ultimul an pierderi de 167 de milioane de lei.

ZIUA de Cluj s-a interesat si de cealalta firma a ministrului, Nap Consulting, inregistrata la Cluj in noiembrie anul trecut. Firma are ca domeniu de activitate "consultanta". Sursele noastre sustin ca Nap Consulting s-a ocupat si de consultanta electorala.

Mai mult, ministrul a adunat "experienta" si din postura de presedinte al Progress si Janovics Jeno, doua fundatii culturale ale comunitatii maghiare din Ardeal.