Pentru ca, iata, se implinesc opt ani de cand la Giurgiu, o pleiada de colective teatrale se produc in mai multe limbi. Mai multe limbi cu un translator universal insa. Limbajul teatral. Infailibil, generos, versatil. Generator de reflectie si introspectie in randul publicului.
Amfitrionul acestei manifestari culturale, Teatrul Valah, evident, merita - fie si apriori - felicitarile de rigoare. Pentru ca demersul acestuia, suportand furcile caudine ale unei finantari - mai degraba - echivoce anual, persista, treneaza, se metamorfozeaza in traditie.
Luni, 26 septembrie, la orele pranzului, conducatorii Valahului, Mircea Cretu si Livius Rus, au organizat o conferinta de presa, prilej cu care au pus la dispozitia presei locale programul Festivalului. Unul international, dupa cum am fost obisnuiti, doua colective bulgaresti intregind, se intrevede de pe acum, un regal teatral.
Asadar, intre 3 si 6 octombrie, vom avea de-a face cu patru zile pline. Dar sa le nominalizam, punctual, pentru iubitorii Thaliei si nu numai.
Prima zi, luni, 3 octombrie, va deschide manifestarile, la 18.30, cu un vernisaj la o expozitie intitulata "Teatrul in decor si costume", sub semnatura scenografei Olimpia Damian. Imediat dupa aceea, la sapte seara, Teatrul Valah se va prezenta in fata publicului giurgiuvean cu premiera Ultima ora - celebra piesa a lui Mihail Sebastian - in regia lui Mircea Cretu.
Ziua a doua, 4 octombrie, se va identifica cu reprezentatiile teatrelor din Braila si Galati, doua colective cu traditie in teatrul romanesc. "Maria Filotti" Braila si "Fani Tardini" Galati ne vor incanta cu "Un scriitor ratat" dupa Daniil Harms, respectiv "Santaj" ? Ludmila Razumovskaia.
A treia zi, miercuri, 5 octombrie, va debuta matinal, la ora 11.00 petrecandu-se simpozionul Teatrele dunarene ? factor de unitate intre orasele de pe Dunare. Pe seara, la orele 19.00, dirijorul Filarmonicii - Radu Popa, din postura de chitarist, va conduce un trio acustic, pentru ca o jumatate de ora mai tarziu, sa paseasca pe scena Teatrul "Sava Dobroplodnie" din Silistra.
Cu aceasta ocazie, regizorul Ivan Samokovliev ni se va prezenta si din postura de scenarist cu "Harababura", o comedie spumoasa ce nu merita ratata.
Ultima zi, joi, 6 octombrie, va prilejui Valahului o a doua reprezentatie, la ora 17.00, spectacolul "Caldura in noiembrie" dupa Jana Dobreva, regia Nicolov Perveli Vili, precedand o lansare de carte doua ore mai tarziu. Volumul de poezie "Cantece de dragoste si pierzanie" ni-l va infatisa pe colegul si prietenul de breasla Ioan Peia asa cum il banuiau cei ce nu-l cunosc indeaproape.
Un romantic incorigibil sub o platosa, chipurile, cinica. Festivalul se va incheia cu "Lazarita" de Jordan Radichcov in regia lui Alexandar Berovski, spectacol pus la cale de Teatrul "Sava Ognionov" Russe.
Poate ca pare putin pentru dependentii de teatru care nu-si permit, lunar, sa faca rost de bilete la National sau Nottara, dar, cu riscul sa reiteram un cliseu, cantitatea importa deloc, doar calitatea conteaza.
Cele patru zile, suntem convinsi, nu vor dezamagi, in 2006 fiind de asteptat ca si alte colective dunarene, din Ungaria si Serbia, de data aceasta, sa se alature manifestarii culturale in cauza. Iar daca Dumnezeu va privi seren catre Giurgiul teatral, peste doi, trei ani, Festivalul ar putea beneficia de fonduri europene, implicit de o participare, de ce nu, germanica.
Pentru ca Dunarea de pe meleagurile lui Goethe izvoraste si trece si prin "ograda" lui Mozart. Dar pentru ca aceste vise sa nu ramana la stadiul de iluzii, este nevoie ca Festivalul teatrelor din orasele dunarene sa se dezvolte intr-un ceva semnificativ. Intr-un ceva asemanator unei manifestari ce se produce cu o ritmicitate de neoprit.
Atunci cand sapte, opt colective din cinci, sase tari prin care trece fluviul ce sucomba la Tulcea se vor grabi sa accepte invitatia Valahului, vom sti ca eforturile din ultimii opt ani au avut rezonanta fidela celor mai optimiste sperante. Implicit, de Giurgiu se va vorbi la stirile de la ora 19.00 ca si despre o capitala culturala a tarii la inceput de toamna. Este maximul la care putem nadajdui.
