Mii de botosaneni risca sa ajunga in voia sortii in ultima parte a acestui an, citeva din cele mai importante segmente de activitate ale Consiliului Judetean (CJ) raminind fara finantare in trimestrul al patrulea. Centrele de plasament si caminele de asistenta sociala, unde sint ingrijiti in jurul a 1.500 de copii, pensionari si oameni cu handicap, sint cu banii pe terminate.
In afara de cheltuielile salariale, nu sint acoperite nici cele necesare pentru functionarea curenta, adica plata apei, luminei si a celorlalte utilitati, precum si cumpararea alimentelor. Suficiente nu sint nici sumele pentru plata insotitorilor persoanelor cu handicap si pentru scolile speciale.
"Pina la 1 octombrie, noi putem onora toate cheltuielile ", afirma Dorin Ciustea, vicepresedintele CJ. Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC), unitatea Consiliului care coordoneaza toate aceste activitati, are nevoie de peste 42 miliarde lei vechi pentru a putea asigura finantarea tuturor centrelor.
De la jumatatea lunii noiembrie se termina si banii pentru plata cadrelor didactice. 7.000 de invatatori si profesori ar ramine in preajma iernii fara salarii daca pina atunci nu se gasesc citeva zeci de miliarde lei vechi. Prin lege, fondurile pentru plata acestora trebuie asigurate de la bugetul de stat, iar reprezentantii CJ cred totusi ca situatia se va reglementa.
"Nu cred ca Guvernul isi permite sa faca glume dintr-astea cu profesorii ", mai spune Dorin Ciustea.
La solicitarea Guvernului, CJ a trimis necesarul de fonduri pentru finalizarea cu bine a activitatilor din acest an, iar sefii institutiei spera ca problemele sa se rezolve.
La jumatatea lunii octombrie Executivul ar urma sa efectueze o noua rectificare bugetara, insa conform unor informatii neoficiale, in privinta DGASPC, Botosaniul ar fi cuprins doar cu aproximativ un sfert din sumele solicitate.
Paradoxal este ca, desi nu dispune de fondurile necesare pentru activitati cu un mare impact social, CJ are prea multi bani pentru saraci. Unele comune au inasprit modul de acordare a venitului minim garantat, lucru care a facut ca numarul de beneficiari sa se diminueze considerabil.
Totodata, potrivit reprezentantilor CJ, sint comune unde s-au redus beneficiarii dupa ce primarii le-au cerut sa presteze efectiv orele de munca in folosul comunitatii pentru banii pe care ii primesc.
Ca urmare, CJ nu a cerut nici un leu de la Guvern pentru venit minim garantat, functionarii institutiei lucrind la o situatie pe intreg judetul prin care se doreste transferarea excedentului de fonduri de la unele localitati spre cele care ar avea probleme in achitarea acestui drept banesc
