Orasul cu cel mai mare numar de infratiri din Ardeal, Cluj Napoca, a primit o multime de donatii si de avantaje ca urmare a protocoalelor incheiate cu municipalitatile partenere. Cand a fost insa vorba de dat, cel putin in actualul mandat executivul primariei nu a facut nimic.

Clujul este infratit cu 15 orase, comparativ cu cele sapte orase infratite cu Alba Iulia, cele zece infratite cu Baia Mare, sau cele cinci infratite cu orasul Zalau.

Cele mai vizibile avantaje ale infratirii municipiului Cluj Napoca cu alte orase sunt donatiile primite de diverse institutii subordonate si mai ales delegatiile. Clujul mai mult a primit decat a dat in ceea ce priveste donatiile, in schimb cel putin in mandatul fostului primar delegatiile pe cheltuiala partenerilor au fost numeroase.

Si in mandatul primarului Emil Boc angajatii primariei au putut sa petreaca pe cheltuiala partenerilor.

Inte 29 august si 2 septembrie echipa de juniori a echipei de fotbal U Cluj a fost invitata la Cupa Internationala de Fotbal Cluburi de catre primaria din Suwon (Coreea) iar un grup de consilieri localii a luat la sfarsitul lunii trecute drumul orasului Pecs (Ungaria) la un schimb de experienta.

Intrebat ce avantaje concrete are Clujul de pe urma infratirilor, purtatorul de cuvant al primariei, Raimonda Boian, sustine ca "se promoveaza posibilitatile de finantare in Cluj mai bine, si nu se stie de unde poate veni un investitor".

Mai multe panouri care arata infratirile Clujului cu diverse alte orase au fost achizitionate acum doi ani de catre primaria condusa pe atunci de catre Gheorghe Funar de la firma clujeana Electrospot, prin intermediul serviciului de siguranta a circulatiei, in vreme ce alte patru panouri, care arata ca orasul are cinci stele, au fost cumparate de la aceeasi firma.

Cheltuielile ocazionate de relatiile de infratire sunt acoperite pe baza de reciprocitate, in special cand este vorba de deplasari si delegatii. In schimb, in ceea ce priveste donatiile, care nu sunt conditionate, documentele primariei arata ca de departe Clujul a fost mai avantajat decat orasele partenere.

Astfel, Grupul de Pompieri "Avram Iancu" a primit patru autoutilitare de la municipalitatea din Koln. Primaria din Koln a mai donat si o orga, in valoare de aproximativ 300.000 de euro, pentru biserica catolica "Schimbarea la fata" din Cluj Napoca. Orga s-a defectat de mai bine de un an si zace nefolosita din cauza ca membrii cultului nu au bani sa o repare.

Administratorii bisericii au solicitat primariei sa redacteze o adresa catre Primaria Koln in care sa arate ca nu exista fonduri pentru reparatii. Nu a fost primit nici un raspuns pana la aceasta data. Tot cetatenii din Koln au donat, potrivit purtatorului de cuvant al primariei, toate utilitarele serviciului SMURD, care "desi depasite, conteaza".

Institutul Inimii a fost finantat si el de municipalitatea din orasul american Columbia.

Singura donatie pe care primaria Cluj Napoca a dat-o si nu a primit-o pana acum a fost bustul lui Tristan Tzara, care a luat drumul municipalitatii din Sao Paolo. In rest, cel putin in mandatul actualului primar Emil Boc, nu a fost facuta nici o donatie catre orasele infratite.

Municipiul Cluj Napoca s-a infratit pana acum cu 15 orase, respectiv cu Koln (Germania), Pecs (Ungaria), Sao Paolo (Brazilia), Zheng Zhou (China), Makati (Filipine), Dijon (Franta), Columbia (Carolina de Sud, SUA), Nantes (Franta), Beer Sheva (Israel), Zagreb (Croatia), Suwon (Coreea), Chamo-Caracas (Venezuela), Korde (Albania), Rockford (Statel Unite ale Americii) si provincia Parma (Italia).

Legea 215/2001 referitoare la administratia publica locala, paragraful care reglementeaza activitatile de infratire intre orase& Art. 38 alin. 2 litera x)& (Consiliul Local - n.red.) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public locals hotaraste infratirea comunei sau orasului cu unitati administrativ-teritoriale similare din alte tari.