Datornicii Ardealului

de Mihai Prodan, Paul Crisan     Buna ziua, Ardeal
Luni, 7 noiembrie 2005, 0:00

Sometra Copsa Mica, peste o mie de miliarde datorii
(Foto: )

Cotidianul „Buna ziua, Ardeal" va prezinta azi lista celor mai mari datornici din Ardeal la bugetul de stat. Firmele prezentate mai jos se regasesc in lista de cateva sute de mari datornici intocmita de Autoritatea Nationala de Administrare Fiscala.



Majoritatea firmelor datornice sunt inregistrate in capitala, insa in lista se regasesc si nume grele din industria ardeleana. In special datornicii sunt foste sau actuale companii de stat, aflate in executare silita, insa si firme private de succes, cum e cazul producatorului de lenjerie intima Jolidon.



Cele mai datornice doua companii sunt cele la care statul are in continuare o participatie semnificativa, Sometra Copsa Mica, cu peste o mie de miliarde datorie anul trecut, si Metalurgica Aiud, cu 701 miliarde de lei datorie. Precizam ca toate sumele de mai jos sunt calculate in lei vechi.



Metalurgica Aiud



SC Metalurgica SA, ca firma pe actiuni, a fost formata in 1991, prin Hotararea de Guvern 29/1991. Dupa mai multe tentative de privatizare esuate, firma se afla in continuare in administrarea speciala a statului.



In aceste conditii, fabrica din Aiud are cea mai mare dinamica a datoriilor dintre toti cei zece mari contribuabili inclusi in acest material.



Combinatul din Aiud are datorii consistente la stat, dupa ce recent Metalurgica a ajuns din nou in proprietatea statului.



Metalurgica fusese achizitionata in 30 iunie anul trecut de un consortiu format din Contactoare Buzau SA, Asociatia Salariatilor (PAS) si omul de afaceri aiudean Victor Ianusco, pentru 781.278 de euro, reprezentand contravaloarea pachetului de actiuni de 74,4 la suta detinut de stat la data respectiva.



Dupa ce consortiul nu a respectat termenii contractuali, combinatul a ajuns din nou in proprietatea statului.



In calitate de lider al consortiului, Ianusco a achizitionat trei sferturi din actiunile detinute de stat in calitatea sa de persoana fizica, restul de un sfert fiind impartit intre PAS si Contactoare SA Buzau, firma detinuta de omul de afaceri clujean Stefan Vuza.



Contractul 46/30.06.2004 incheiat intre consortiu si Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului nu a mai fost respectat iar actiunile nu au mai fost transferate.



Datorii

1999 175.821.863.000 lei

2000 223.009.038.000 lei

2001 270.437.387.000 lei

2002 296.620.837.000 lei

2003 615.268.300.000 lei (!)

2004 701.422.908.000 lei

2005 (30.09) 90.347.650.000 lei numai la bugetul de stat




Sometra SA Copsa Mica, Sibiu



Situatia financiara a combinatului de produs plumb si zinc din Copsa Mica este foarte problematica, dupa ce datoriile, numai catre stat, au depasit la sfarsitul anului trecut o mie de miliarde de lei.



Nici reducerea sistematica a numarului de angajati, de la aproape 2000 in anul 1999, la jumatate in acest an, nu a avut darul de a reduce semnificativ din datorii. Dupa ce Carbosin SA a fost inchisa in 1993, Sometra SA a ramas principalul poluator al orasului, chiar daca emisiile de noxe poluante s-au redus semnificativ in ultimii ani.



Cererile de compensare inaintate AVAS de catre conducerea Sometra SA se afla in curs de finalizare. In cazul in care negocierile vor fi favorabile, Sometra va primi din nou esalonari la datorii. Veniturile societatii au fost directionate in special in acoperirea datoriilor catre stat, in detrimentul investitiilor in protectia mediului.



Astfel, mai putin de jumatate din planul de mediu al firmei este la aceasta data aplicat. Nu mai putin de 20 de milioane de dolari ar trebui investite in utilitati pentru protectia mediului, la acestea se adauga si datoriile de aproape 1,3 miliarde de lei care vor trebui platite si ele de catre conducerea societatii.



Datorii

1999 415.656.868.000 lei

2000 250.862.672.000 lei

2001 506.805.081.000 (!) lei

2002 704.375.659.000 lei

2003 897.172.578.000 lei

2004 1.139.036.347.000 (!) lei

2005 (30.09) 1.296.950.000




Perla Harghitei SA



Firma a fost infiintata in 1990 si a fost privatizata in 1995.



La infiintare Perla Harghitei SA avea patru fabrici de imbuteliere, acum a ramas una singura dupa ce doua s-au desprins si s-au orgnaizat ca societati comerciale independente (Kraiten In Harghita SA si Apemin Tusnad SA) iar o a treia sectie, care imbutelia apa medicinala Perla Casinului, a intrat in conservare.



Demn de precizat ca actuala conducere a investit deja peste sase milioane de euro pentru achizitionarea a opt instalatii si va investi alte patru milioane pana la sfarsitul anului viitor, cel putin aceasta sustine directorul tehnic al firmei, Gabriel Panturu.



Cu toate investitiile, conducerea nu s-a gandit insa sa-si achite datoriile la stat, astfel ca la aceasta data Perla Harghitei SA a fost inclusa intre cei mai mari datornici la stat, cu o suma de 13.501.000 de lei.



Datorii

1999 7.628.976.000 lei

2000 19.878.646.000 lei

2001 30.224.089.000 lei

2002 104.900.004.000 lei

2003 95.649.341.000 lei

2004 153.921.859.000 lei

2005 (30.09) 15.058.030.000 lei numai la bugetul de stat




SC Material Rulant 16 Februarie SA Cluj Napoca



Firma a ajuns in procedura de executare silita din cauza datoriilor mari inregistrate pana acum la bugetul de stat. SC 16 Februarie a fost infiintata ca un atelier de reparatii a locomotivelor si vagoanelor de cai ferate, in prezent firma functioneaza ca o societate comerciala dupa ce s-a desprins din SNCFR.



SC Material Rulant are acum capital integral privat si functioneaza pentru a repara „materialul rulant" de cale ferata, adica locomotivele si vagoanele utilitare. Firma este condusa de Vasile Muresan.



Datorii

1999 48.489.717.000 lei

2000 100.820.804.000 (!) lei

2001 119.156.848.000 lei

2002 76.777.304.000 lei

2003 111.607.043.000 lei

2004 110.892.597.000 lei

2005 (30.09) 19.175.690.000 numai la bugetul de stat




Sinterom SA Cluj Napoca



Firma este detinuta acum de omul de afaceri Stefan Vuza prin grupul Serviciile Comerciale Romane. Sinterom SA a fost cumparata de SCR prin Contactoare SA Buzau, dupa ce Vuza a oferit 7,7 miliarde de lei pentru pachetul de 51 la suta din actiunile Sinterom Cluj detinute de stat.



Datoriile foarte mari ale Sinterom au fost esalonate, si s-au acordat firmei si alte inlesniri la plata datoriilor, conform unor documente financiare. Aceeasi procedura fusese urmata anterior si in cazul Contactoare Buzau, ale carui datorii au fost esalonate pentru a permite achizitionarea Sinterom SA Cluj Napoca.



Datorii

1999 44.273.407.000 lei

2000 46.236.059.000 lei

2001 50.317.077.000 lei

2002 51.310.033.000 lei

2003 73.306.927.000 lei

2004 70.737.990.000 lei

2005 (30.09) 77.190.960.000 lei




Unirea SA Cluj Napoca



Societatea si-a redus in permanenta personalul, de la 583 de angajati in 1999 la mai putin de jumatate, respectiv 249, in 2004. Cu toate acestea, datoriile nu s-au diminuat deloc. In acest an Unirea SA datoreaza, numai la bugetul de stat, 51 de miliarde de lei.



Datoriile totale, catre diferiti furnizori de produse si servicii plus cele catre stat, se cifrau la sfarsitul anului trecut la aproape 200 de miliarde de lei.Unirea SA este listata la RASDAQ incepand din 24 decembrie 1996 iar pretul unei actiuni este acum de doar 3.800 de lei vechi.



Nici la acest pret, de mai bine de o luna nu a fost efectuata nici o tranzactionare. Conform RASDAQ, majoritatea actiunilor sunt detinute de Ben & Ben Serv SRL (78,12 la suta in 24 august) iar restul este impartit intre SIF Banat Crisana si alti actionari.



Datorii

1999 50.050.552.000 lei

2000 92.040.782.000 lei

2001 115.230.354.000 lei

2002 144.376.384.000 lei

2003 167.800.526.000 lei

2004 197.376.748.000 lei

2005 (30.09) 51.106.090.000 doar la bugetul de stat




Jolidon Import Export SA



Producatorul clujean de lenjerie de corp este intr-o situatie cel putin ciudata. Datoriile firmei au crescut proportional cu numarul de angajati.



Astfel, de la datoriile totale de 8,3 miliarde in 1999 si cei 131 de angajati, Jolidon Import Export SA a ajuns la o datorie care a atins 300 de miliarde in 2004 si la un numar de angajati de peste 1.200. Numarul de angajati a crescut constant pe parcursul ultimilor cinci ani.



Jolidon se afla acum in procedura de executare silita, potrivit documentelor financiare.



Datorii

1999 8.356.380.000 lei

2000 24.099.173.000 lei

2001 50.158.000.000 lei

2002 115.397.954.000 lei

2003 177.450.608.000 lei

2004 300.047.409.000 (!) lei

2005 (30.09) 24.081.530.000 numai la bugetul de stat




Agroflip SA Bontida



Grupul de ferme de porci care apartine afaceristului Liviu Florian are datorii consistente, in ciuda reducerii constante a numarului de salariati, de la 456 de angajati in 1999 la doar 90 anul trecut. Agroflip Bontida este cel mai mare complex de crestere a porcilor din tara, cu un numar de 50.000 de porci crescuti aici.



Potrivit lui Florian, unul dintre cei mai bogati afaceristi din tara, numai in porcii crescuti la Bontida are imobilizata o suma de zece milioane de dolari.



Aflata printre firmele problematice in ceea ce priveste poluarea mediului, Agroflip va trebui sa investeasca mai bine de jumatate de milion de euro pana in 2007 pentru a se conforma normelor europene in domeniu.



Datorii

1999 51.266.672.000 lei

2000 52.182.040.000 lei

2001 160.268.781.000 (!) lei

2002 136.249.285.000 lei

2003 indisponibil

2004 147.884.855.000 lei

2005 (30.09) 12.520.270.000 lei numai la bugetul de stat




Castrum Corporation



Cu sediul in Negresti-Oas, judetul Satu-Mare, Castrum este specializata in constructii civile si industriale. Firma a fost infiintata in 1992 de Gheorghe Mois, iar printre cele mai importante lucrari finalizate se afla inchideri de mine, construirea de benzinarii, cladiri pentru birouri, restaurari scoli, drumuri sau poduri.



Incepand cu anul 1998, compania a incercat sa-si extinda gama de bunuri si servicii achizitionand alte companii de pe piata romana. La sfarsitul anului 2004, la 12 ani de la infiintare, cifra de afaceri a Castrum Grup era de aproximativ 10 mii de miliarde lei.



Castrum Corporation, care reprezinta „firma mama" a grupului format, a castigat numeroase contracte de achizitii publice in parteneriat cu Ministerul Internelor, MapN, Ministerul Justitiei sau al Transporturilor.



Societatea are un numar de circa 500 de angajati, in care este cuprins si un corp tehnic format din ingineri si subingineri si este structurata pe patru santiere, respectiv Bucuresti, Baia Mare, Cluj si Campina.



Gheorghe Mois, personajul care a infiintat Castrum Corporation, a beneficiat de sistemul privatizarii si a ajuns unul dintre milionarii in dolari ai perioadei post-decembriste. A avut o ascensiune similara cu alte personaje controversate precum Stefan Vuza sau Ovidiu Tender. Castrum Corporation a primit instiintare de plata ca urmare a datoriilor acumulate.



Datorii:

1999: 47.083.279.000 lei

2000: 118.723.968.000 lei

2001: 130.795.449.000 lei

2002: 143.423.588.000 lei

2003: 137.169.999.000 lei

2004: 209.263.878.000 lei

2005 (30.09): 271.672.000.000 lei




Ariesmin Baia de Aries SA



In cadrul Companiei Nationale a cuprului, aurului si fierului, „Minvest" din Deva, exista filiala „Ariesmin" Baia de Aries SA. Compania a fost infiintata in noiembrie 2001 si se afla in prezent sub conducerea inginerului Onea Sorin.



Obiectul principal de activitate al filialei "Ariesmin" este extractia si prelucrarea minereurilor complexe si aurifere.



In legatura cu aceasta filiala din Baia de Aries a Ariesmin au existat o serie de proteste, la mijlocul anului 2004, realizate de catre 300 de angajati ai minei, care au protestat in fata sediului Ariesmin pentru neachitarea ratelor salariale. Minerii nu mai sperau ca isi vor primi salariile deoarece Ariesmin se afla in colaps financiar.



Imediat dupa proteste, aproximativ 600 din cei 650 de angajati s-au inscris pe listele de disponibilizari. Conform datelor existente la mijlocul anului 2004, filiala detinea un capital social de 20.942.600.000 lei si o cifra de afaceri de 71.886.184.000 lei.



Mininvest S.A., care inglobeaza si filiala Ariesmin, opereaza cu pierderi acoperite de subventiile provenite de la bugetul de stat.



In prezentarea profitabilitatii firmei se enunta ca motivele care duceau la un management defectuos al unitatilor Minvest constau in echipamentele si tehnologiile vechi, capacitatile reduse de productie, lipsa de automatizarei si monitorizare a prelucrarii, lipsa fondurilor pentru retehnologizare si investitii. Pentru Ariesmin s-a inceput procedura de executare silita.



Datorii

2002: 522.431.434.000 de lei

2003: 556.290.778.000 de lei

2004: 1.079.429.278.000 de lei

2005 (30.09): 372.422.340.000 lei numai la bugetul de stat




Cuprumin SA Abrud



Cupru Min Sa Abrud este o alta companie care a adunat de-a lungul anilor datorii impresionante. Societatea a fost infiintata la data de 15 februarie 1999 si se ocupa cu exploatarea celui mai mare zacamant de cupru din Romania. Cupru Min a trecut printr-o perioada de pierderi semnificative si a ajuns la un pas de inchidere.



Directorul general al Cupru Min SA este Sorin Vatajelu. Statul roman este actionar in cadrul acestei societati si desi mina a obtinut in 2004 o productie record de 5500 de tone se pare ca datoriile vor continua sa creasca, spune Vatajelu.



Numarul de angajati care au mai ramas dupa disponibilizarile continue este de aproximativ 900 de persoane.



Rezervele miniere de care dispune Cupru Min SA sunt suficiente pentru 50 de ani de exploatare dar pentru ca firma sa devina profitabila va fi nevoie de dublarea productiei, actiune pentru care societatea nu dispune resursele logistice si financiare.



Datorii



2002: 741.872.072.000 lei

2003: 763.926.991.000 lei

2004: 735.960.589.000 lei























444 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică