Datoriile marilor combinate au fost sterse cu banii din privatizari

de Innes Radu     Saptamana Clujeana
Luni, 7 noiembrie 2005, 0:00

Veniturile obtinute de stat din privatizari au ajuns anul trecut la aproximativ o treime din cele prognozate in bugetul de stat pe anul in curs.



Dar, nefiind evidentiati in buget, acesti bani nu pot fi cheltuiti pentru altceva decat pentru diminuarea datoriei publice interne, in caz contrar echilibrul macroeconomic al Romaniei fiind afectat, prin cresterea deficitului bugetar si respectiv a ratei inflatiei.



O explicatie-paravan care acopera insa cheltuieli-fantoma pentru stergerea datoriilor unor intreprinderi de stat, de-a lungul vremii.



Privatizarea devine profitabila



Daca procesul de privatizare a insemnat, multa vreme, vanzarea intreprinderilor neperformante pe sume ridicole, in ultimii ani vanzarea pachetelor majoritare de actiuni detinute de stat la diferite societati ar putea fi considerata de-a dreptul avantajoasa.



Desi o evaluare corecta a sumelor incasate de stat din privatizari depinde de numerosi factori, cum ar fi cuantumul datoriilor pe care le inregistra fiecare societate la momentul privatizarii (si care, incepand din 2002, au fost sterse pentru majoritatea acestora), ori includerea in valoarea contractelor de privatizare a obligatiilor investitionale asumate de cumparatori, dupa 1998, pentru obiectivele importante vizand telecomunicatiile, industria auto, bancile si, recent, petrolul, gazele naturale si electricitatea, s-au obtinut sume considerabile.



In aceasta perioada guvernul pregateste cea mai avantajoasa privatizare din toate timpurile, cea a Bancii Comerciale Romane, pentru care se asteapta sa obtina peste doua miliarde de euro, suma care ar putea depasi totalul contractelor de privatizare incheiate anul trecut.



Venituri fabuloase „sub linie"



Guvernul nu a avut niciodata o strategie pentru cheltuirea banilor obtinuti din privatizari si, dupa cum sustin specialistii in finante, nici nu poate avea in acest moment.



Adaugand contractele incheiate de Oficiul pentru Participatiile Statului si Privatizare in Industrie anul trecut (Distrigaz, Electrica, Petrom) la cele incheiate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), valoarea totala a privatizarilor in 2004 se apropie de 100.000 de miliarde de lei, suma ce reprezinta aproape o treime din totalul veniturilor la bugetul de stat prevazute pentru 2005.



Insa, aceste sume nu au fost concret introduse in bugetul de stat pana acum intrucat nu se poate sti cu exactitate valoarea banilor incasati intr-un an din privatizari, dupa cum au subliniat amandoi fostii ministri de finante de dupa 2000, Mihai Tanasescu si respectiv Ionut Popescu.



In proiectele legilor bugetare, incepand din 2002, aceste sume au fost mentionate cu titlu estimativ si cu precizarea ca vor fi folosite pentru diminuarea datoriei publice interne.



In plus, cei doi fosti ministri au aratat ca nici cheltuirea acestor bani nu este recomandata intrucat efectuarea unor cheltuieli din sume neevidentiate ca venituri in buget „duce automat la cresterea deficitului bugetar".



Bani pentru acoperirea gaurilor



Utilizarea veniturilor din privatizari si din valorificarea activelor bancare neperformante s-a reglementat in 2003, prin Ordonanta de Urgenta. Normativul, aprobat cu modificari de Legea nr. 48/2005, prevede ca sumele incasate de institutiile implicate in procesul de privatizare se utilizeaza pe destinatiile prevazute prin hotarari ale guvernului, iar cele incasate de AVAS din valorificarea activelor bancare neperformante, pentru rascumpararea titlurilor de stat in vederea diminuarii datoriei publice interne.



Guvernul Nastase a stabilit inca din 2000, prin politica fiscala, ca banii din privatizari sa fie folositi pentru rascumpararea datoriei publice, definita prin lege drept „totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat".



In perioada 2000-2005 insa, rascumpararea datoriei publice din veniturile obtinute din privatizari a insemnat, in cea mare parte, acoperirea cheltuielilor generate din stingerea prin conversie in actiuni a datoriilor a numeroase intreprinderi de stat.



Aceasta dupa ce, prin aranjamentul stand-by incheiat de Guvernul Nastase cu FMI in 2001 s-a stabilit ca veniturile rezultate din privatizare nu vor mai fi folosite drept garantii colaterale pentru imprumuturile contractate de intreprinderile de stat.



Printr-o serie de hotarari si ordonante guvernamentale, sume neprecizate din incasarile din privatizari au fost utilizate pentru stergerea datoriilor unor societati precum Industria Sarmei Campia Turzii, Letea Bacau, Chimcomplex Borzesti, Nitramonia Fagaras, Combinatul Siderurgic Resita si altele, majoritatea privatizate ulterior si ajunse sub conducerea unor cunoscuti oameni de afaceri romani, ca Stefan Vuza ori Dumitru Sechelariu.



Cheltuieli „din greseala"



Desi majoritatea hotararilor de guvern prin care se stabileau alte destinatii banilor obtinuti din privatizare dateaza din perioada 2000-2004, Mihai Tanasescu, ministrul de atunci al Finantelor publice, a negat existenta acestora, subliniind ca in intervalul mentionat „veniturile din privatizari au fost folosite exclusiv pentru rascumpararea datoriei publice". „Daca s-au cheltuit pentru altceva s-a facut o mare greseala", a declarat pentru Saptamana clujeana Mihai Tanasescu. In afara cheltuielilor cu stingerea datoriilor societatilor de stat, veniturile din privatizari s-au mai indreptat spre doua obiective precise.



Astfel, in 2005, printr-o hotarare a guverunului Tariceanu, s-au alocat din aceste venituri 725 de miliarde de lei pentru construirea, respectiv reabilitarea de locuinte din zonele calamitate, in urma inundatiilor.



De asemenea, in 2001, guvernul Nastase a hotarat finantarea din aceleasi fonduri a repatrierii a 39 de marinari de pe patru nave arestate in porturi straine, in cuantum de 10,3 miliarde de lei.



In rest, sumele obtinute din privatizari s-au ratacit prin conturile Trezoreriei, unde, desi „sunt evidentiate in mod clar ca provenind din privatizari", ele „se depersonalizeaza", fiind extrase zilnic cu scopul acoperirii ratelor si dobanzilor aferente datoriei publice interne, dupa cum a precizat Tanasescu.



Deficit scazut vs. investitii



Intentia guvernului de a infiinta o Companie de Dezvoltare a Infrastructurii, care sa utilizeze si banii proveniti din privatizari este aspru criticata atat de Tanasescu cat si de fostul ministru de finante liberal, Ionut Popescu.



Proiectul, care ar putea avea acelasi substrat politicianist ca alte masuri din domeniul economic, lasa sa se intrevada asteptarea logica de altfel, ca din banii luati pe vanzarea intreprinderilor de stat sa se modernizeze drumurile, sa se construiasca autostrazi, locuinte.



Mihai Tanasescu insa este de parere ca infiintarea unei asemenea structuri, care sa foloseasca sume atat de mari „e o mare greseala, care va creste deficitul bugetar cu cateva procente si va inflama inflatia".



„Inflatia este mai importanta decat investitiile si decat orice altceva, pentru ca este un indicator al dezechilibrelor macroeconomice", a mai aratat Tanasescu. Acelasi lucur le-a evidentiat si Ionut Popescu, subliniind faptul ca acum, „chiar daca am scapat de FMI, lucrurile nu se schimba".



Popescu a recunoscut importanta utilizarii cu folos, in sensul realizarii de investitii, a acestor bani, insa a aratat ca „totul depinde de cat de mare ne permitem sa afem deficitul".



„Comparatiile cu alte tari, care au deficite de 4-5 la suta nu este relevanta, pentru ca ei nu au pierderile pe care le avem noi, in mai toate domeniile. Daca economia Romaniei nu ar avea atatea bube, ne-am permite un deficit mai mare si atunci am putea sa facem si investitii", a conchis Popescu.



„Din 2000 pana in prezent banii din privatizari s-au folosit exclusiv pentru rascumpararea deficitului bugetar. Daca s-au folosit altfel, este o mare greseala".



Mihai Tanasescu, ministrul Finantelor Publice in perioada 2000 - 2004



„Daca pui problema asa, sigur ca e mai bine sa faci investitii cu banii din privatizare. Dar la cate bube are economia romaneasca nu ne permitem marirea deficitului bugetar".



Ionut Popescu, ministrul Finantelor Publice in perioada dec. 2004 – aug. 2005



Destinatiile date de Guvern banilor obtinuti din privatizari



HG 392/2005 - 725 mld. ROL - Construirea/reabilitarea caselor din zonele calamitate



HG 483/2005 - 290,4 mld. ROL - Acoperirea integrala a valorii nominale a actiunilor rezultate din conversia datoriilor societatii Nitramonia Fagaras catre Distrigaz



HG 483/2005 – suma neprecizata - Acoperirea valorii nominale a actiunilor rezultate din conversia datoriilor societatilor ISCT Cluj, Letea Bacau, Chimcomplex Borzesti, Fortus Iasi, CS Resita, Bicapa Tarnaveni, Metalurgica Resita, Siderurgica Hunedoara, Hart Miercurea-Ciuc catre Distrigaz



OUG 16/2004 – suma neprecizata - Acoperirea diferentei dintre valoarea nominala a actiunilor rezultate din conversia datoriilor societatii CS Resita catre furnizorii de utilitati si suma incasata din valorificarea acestor actiuni



HG 1096/2004 – 218 mil. USD - Suma rezultata din vanzarea unui pachet de actiuni BCR catre BERD si IFC si asociatia salariatilor BCR va fi depusa in contul Trezoreriei



HG 1284/2003 – suma neprecizata - Acoperirea valorii nominale a actiunilor rezultate din conversia datoriilor societatilor USG Govora, Republica Bucuresti, Nitramonia Fagaras, Chimcomplex Borzesti, Fortus Iasi catre furnizorii de utilitati



HG 172/2001 - 10,3 mld. ROL - Finantarea repatrierii personalului debarcat sau aflat la bordul navelor Costinesti, Star, Lisa M si Horezu, achitarea drepturilor restante ale acestora si mentinerea in siguranta a navelor























53 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version