In ceea ce priveste prefectii si subprefectii abia numiti ca si inalti functionari publici, se naste o intrebare. Anume daca intregul proces de concurs respecta sau nu cerintele legale.

Iata de ce s-au nascut aceste supozitii: noua legislatie privind prefectii si aparatul prefecturilor – practic o depolitizare si profesionalizare a acestora – a fost initiata de vechiul regim, cel pesedist. Dupa pierderea alegerilor, noua Putere si-a numit proprii reprezentanti ai Guvernului in teritoriu.

Anul trecut, inaintea Craciunului, a fost realizata atestarea pe posturi a prefectilor si subprefectilor, iar aici se ridica problema neconstitutionalitatii actelor normative pe baza carora s-a realizat acest proces.

Argumentele au in vedere adoptarea unei ordonante de urgenta intr-un domeniu care face obiectul unei legi organice. Este vorba de OUG 179/2005, din 14.12.2005 pentru modificarea si completarea legii nr. 340/2004 (lege organica), iar Constitutia Romaniei statueaza clar ca prin lege organica se reglementeaza, printre altele, statutul functionarilor publici si atributiile prefectului.

Mai mult, prin modificarea legislatiei, atestarea pe post a scos din concurs si i-a lasat fara dreptul de a participa pe cei care nu se incadrau in anumite cerinte. Care cerinte stabileau ca poate deveni prefect ori subprefect numai persoana care a urmat anumite cursuri organizate de Institutul National de Administratie.

Ori aceste cursuri au fost accesibile doar prefectilor si subprefectilor in functie.

Argumentele sunt puternice, dar nu suficient pentru a demonstra o neconstitutionalitate a procesului de concurs si atestare. Cel putin asa crede analistul politic Cristian Parvulescu, presedintele Asociatiei Pro Democratia.

Parvulescu sustine ca nu este pentru prima data cand o lege organica este modificata in acest mod, precedentul fiind creat de PSD, in mandatul trecut, cand a fost modificata legislatia electorala. La momentul respectiv, insasi Curtea Constitutionala a stabilit ca totul respecta litera legii.

Mai putin spiritul ei – apreciaza analistul politic – pentru ca aici este vorba mai degraba de… imoralitate. Asta pentru ca la concursul de atestare au putut participa, asa cum am mentionat mai sus, doar cei pe functie. Nu si cei din afara sistemului!

Semnele de intrebare sunt destul de accentuate, insa trebuie remarcat un aspect simplu. Este vorba de primii pasi pe un lung si dificil drum al depolitizarii si profesionalizarii functiilor publice. Chiar Jonathan Schelee, seful delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, a remarcat acest aspect.

Totusi, persista o intrebare: o depolitizare care incepe prost este mai buna sau mai rea decat lipsa ei?…