Intreprinderea de Fibre Artificiale (IFA) din Dej, cunoscuta dupa 1990 drept Cesom SA a fost, alaturi de Combinatul de Celuloza si Hartie (CCH) ,baza economica a orasului in perioada comunismului.

Construita pe platforma industriala din Dej, in imediata vecinatate a fostului CCH, devenit intre timp Somes SA, IFA a trecut printr-o serie de privatizari al caror rezultat a fost devalizarea si falimentarea fabricii.

In prezent, Cesom SA este o rusine a Dejului, iar din fabrica au ramas doar niste ruine, ca dupa un veritabil razboi.

SC Lacosin SRL Constanta, o societate in care, potrivit surselor noastre, sefii se apeleaza in functie de grad, ori maior, ori colonel, a taiat si comercializat utilajele Cesom SA, obtinand profituri considerabile.

Intre timp, Lacosin SRL a transformat Cesom SA in punct de lucru pentru taierea fierului vechi, iar efectele poluarii rezultate de pe urma acestei activitati au fost constatate de Garda de Mediu Cluj. In acest sens, comisarii Garzii de Mediu au sesizat organele de cercetare penala.

Devenita nerentabila in urma pierderii pietei de desfacere, societatea Cesom SA Dej – producatoare de fibre artificiale - a intrat in portofoliul intreprinderilor scoase la privatizare de FPS. Prima societate interesata de Cesom SA a fost Martis din Austria.

Desi s-a inceput procesul de preluare a fabricii de catre austrieci, prin diverse manevre a intrat pe fir societatea Ascop din Cehia. Insa, dupa ce au procesat cateva mii de tone de materie prima, cehii de la Ascop au lasat fabrica inglodata in datorii si s-au intors acasa. Intr-un final, statul a decis dezmembrarea Cesom SA.

Scoasa la mezat, fabrica a incaput pe mainile unor constanteni. SC Lacosin SRL Constanta a taiat si comercializat utilajele Cesom SA, obtinand profituri considerabile, dar a lasat in Dej un focar de poluare.

Fosta fabrica dejeana a devenit baza de lucru a unor ofiteri de informatii in rezerva, care s-au "convertit profesionalt‘ prin demararea unei afaceri de zile mari& comertul cu fier vechi.

In perioada comunismului, sub indrumarea "primei chimiste a tariit‘, Elena Ceausescu, au fost construite numeroase fabrici producatoare de fibre artificiale. Adevarate bombe ecologice, provocatoare de boli profesionale grave, intreprinderile de fibre artificiale au intrat in declin dupa Revolutie.

Principala piata de desfacere a produselor obtinute in fabricile din acest sector al industriei era reprezentata de Iran si Irak, state care utilizau stofa importata din Romania pentru confectionarea de uniforme militare. O data cu schimbarea regimului, piata de desfacere a disparut.

Alte cauze ale falimentului cunoscut de fabricile de fibre artificiale sunt diminuarea drastica a consumului intern ca urmare a reducerii activitatii in industria textila conjugata cu cresterea importului de fire naturale si confectii textile, precum si nivelul tehnic depasit al echipamentelor.

Desi guvernul PSD prevedea o reabilitare a fabricilor din acest sector prin metoda privatizarii si adaptarii la noile cerinte ale economiei de piata, pana in prezent, productia de fibre artificiale a fost sistata in intregime. In judetul Cluj a functionat o singura fabrica de fibre artificiale, in orasul Dej.

Intreprinderea de Fibre Artificiale (IFA) a luat denumirea de Cesom SA in 1991 si s-a separat de Combinatul de Hartie si Celuloza, care, la randul sau a devenit Somes SA. Imediat dupa Revolutie, productia de fibre a cazut iar Cesom SA a trecut pe procesarea celulozei in vederea obtinerii celofibrei.

Clientii societatii au fost societatile Martis Austria si Ascop Cehia, care intre timp au incercat sa cumpere Cesom SA. Procesul de privatizare, controlat de FPS a fost un esec total, iar in 1998 societatea dejeana era declarata falimentara.

Conform mai multor fosti angajati ai Cesom SA, care au avut functii de conducere in societate in perioada 1990 – 1998, tentativa austriecilor de a cumpara Cesom SA a fost sabotata de cehii de la Ascop.

Societatea ceha a obtinut permisiunea de a procesa 5000 tone de celuloza chimica contra sumei de 100.000 USD , dupa care s-a retras din afacere lasand Cesom SA inglodata in datorii. Martis Austria a investit insa in fabrica dejeana, motiv care a declansat un proces prin care austriecii solicitau daune si penalitati de 1milion USD.

Conform surselor noastre, Martis SA a ramas cu paguba. In schimb, au avut de castigat cativa afaceristi din Constanta, reuniti sub umbrela Lacosin SRL. Societatea constanteana a fost singura inscrisa la licitatia organizata de FPS in 1998 .

Potrivit surselor noastre, Lacosin SRL a platit 10% garantie bancara din cele 900.000 USD – pretul de cumparare a fabricii, a inceput imediat taierea utilajelor si in urma comercializarii inoxului, cuprului si fierului vechi a obtinut mai mult decat suficient pentru a plati restul de 90%.

Afacerea a fost mai mult decat profitabila pentru constanteni, care potrivit unor angajati ai societatii dejene se apeleaza "domnul generalt‘ si "domnul colonelt‘ – fiind ofiteri de informatii in rezerva.

Dupa ce au epuizat fierul vechi din Cesom SA, constantenii au inceput sa foloseasca o parte din cele 42 de hectare ale societatii dejene drept punct de lucru pentru taierea diverselor utilaje, profilul Lacosin SA fiind "recuperarea deseurilor metalice recit‘, conform site-ului Ministerului Finantelor Publice.

Daca Lacosin SRL a obtinut in 2004 un profit de 2.991.174.000 lei vechi, la o cifra de afaceri de 135 miliarde de lei, Cesom SA avea datorii totale cifrate la 119 miliarde. Nici incercarile autoritatilor administrative locale de a gasi investitori pentru cladirile ramase in paragina nu au dat vreun rezultat.

Pe langa aspectul inestetic adus ca un deserviciu orasului Dej, chiar la intrarea in localitate, Cesom SA a devenit un focar de poluare prin activitatile derulate de Lacosin SRL in zona. Garda de Mediu Cluj a sanctionat societatea constanteana in repetate randuri, mai mult a sesizat organele de cercetare penala.

Potrivit informatiilor noastre, Lacosin SRL a taiat mai multe vagoane ale CFR care contineau reziduuri toxice. Intrucat baza de lucru a Lacosin se afla in vecinatatea caii ferate, afacerea a mers ca pe roate, insa elementele toxice s-au deverasat in raul Somes.

Lacosin SRL a taiat in bucati si Nitramonia Fagaras, o alta fabrica poluatoare, in urma unei licitatii similare cu cea de la Cesom SA. Pe lista societatilor "desfiintatet‘ de Lacosin SRL prin dezmembrare se numara si Fabrica de Zahar din Babadag.

La sediul societatii Lacosin SRL Constanta se afla doar secretara, care, atunci cand a auzit ca patronii sunt cautati de presa ne-a comunicat& "Nu este nimeni aici. Nici maine dimineata. Nu pot sa va dau numere de mobil.t‘ Din cele spuse de secretara societatii, sefii vin la sediu "dupa cum se nimerestet‘.

Mentionam ca actualul patron al Lacosin SRL este stefan Ionita, un influent om de afaceri din Constanta.

Cotidianul Buna ziua, Ardeal va reveni cu o ancheta jurnalistica in care vor fi dezvaluite parghiile prin care Cesom SA a ajuns un focar de poluare, precum si masurile pe care le-au luat autoritatile clujene competente in acest caz.