Procesul de la Sighet

de Teofil Ivanciuc     Buna ziua, Ardeal
Joi, 9 februarie 2006, 0:00

(Foto: )

Procesul de la Sighet a luat sfarsit cu urmatorul verdict& 33 dintre acuzati au primit un total de 37 de ani de inchisoare si amenzi totalizand 6.800 de coroane.



Procesul de la Sighet a avut loc in iarna anilor 1913-1914. Atunci, aproape 100 de tarani ucraineni au fost judecati pentru ca au parasit biserica greco-catolica in favoarea celei ortodoxe.



Procesul de la Sighet a fost primul proces politic din Ungaria indreptat contra rusinilor care, printr-un act religios si pacifist in esenta, au protestat contra politicii maghiare de asimilare si nationalizare.



Contextul procesului politic din decembrie 1913 a fost deosebit de complex, un rol important avandu-l legile guvernului maghiar, condus de contele Tisza, legi care ingradeau drepturile tuturor minoritatilor din Imperiul Austro Ungar.



Alt rol important in declansarea procesului de la Sighet l-a avut taxele bisericesti, in Maramures fiind de doua-trei ori mai ridicate decat in restul Ardealului.



In fapt, in jurul anului 1900, aceste biruri bisericesti au dus chiar la o razmarita religioasa, satenii din Sacel, Dragomiresti si Valea Porcului trecandu-si credinta sub pavaza Mitropoliei ortodoxe de la Sibiu!



Procesul



"Procesul de la Sighetu Marmatiei" ramane unul dintre cele mai importante repere istorice ale anilor dinaintea primului razboi mondial, chiar daca deocamdata este cvasinecunscut romanilor, desi e renumit in Europa printre istorici, teologi si juristi.



In 29 decembrie 1913, guvernul Imperiului chezaro-craiesc a deschis un proces contra a 94 de tarani rusini, barbati si femei, cu varstele cuprinse intre 17 si 64 de ani.



Toti "inculpatii" au fost acuzati de tradare de patrie, pentru ca au parasit in masa biserica greco-catolica si s-au convertit la ortodoxie! De asemenea, taranii au fost incriminati politic, punandu-se sub jurisdictia bisericii ortodoxe ruse o presupusa incercare de a uni o parte a nordului imperiului (comitatele



Maramures, Bereg si Ugocea, de unde proveneau "inculpatii") cu Imperiul Rus!



In conjunctie cu aceasta idee, s-a descoperit ca acuzatii aveau contacte cu cercurile politice ruse prin parlamentarul conte Vladimir A. Bobrinski (fie prin fratii Gerovski, fie direct prin liderul taranilor convertiti, ortodoxul Aleksei Kabaliuk).



In cadrul procesului Andor Illes, fiu al unui preot rusin greco-catolic, a fost numit procuror de stat. Sarcina sa era de a construi cazul in jurul evidentelor furnizate de catre politistul secret specialist in probleme rusine, Arnold Duliskovich.



De cealalta parte, apararea a adus in Maramures 16 avocati trimisi de catre publicistul maghiar Victor Aradi (printre ei erau sarbi, slovaci, evrei si doi maghiari). Unul dintre observatorii sositi in acea iarna in Maramures a fost chiar "vinovatul numarul 1", contele rus Bobrinski.



"Procesul de la Sighet" a provocat masive reactii negative de-a lungul Europei& in parlamentul de la Viena, deputatul ceh Vaclav Klofac a solicitat o interventie oficiala impotriva procesului, iar alt deputat ceh, Tomas Masaryk (care a devenit ulterior presedintele Cehoslovaciei!), a vrut sa se prezinte chiar la Sighet, dar a fost oprit de autoritatile maghiare.



Solidaritatea cu judecatii s-a manifestat in special din zona cercurilor intelectuale ale Imperiului.



Verdictul



In 3 martie 1914, dupa doua luni de dezbateri (timp in care taranii ucraineni au fost intemnitati in ceea ce numim azi "Memorialul Sighet"), procesul a luat sfarsit cu urmatorul verdict& 33 dintre acuzati au primit un total de 37 de ani de inchisoare si amenzi totalizand 6.800 de coroane.



Cel mai aspru a fost pedepsit liderul "rasculatilor", Aleksei Kabaliuk, care, pentru schimbarea religiei, s-a ales cu patru ani de inchisoare si 1.000 de coroane amenda.



Procesul de la Sighet a fost primul proces politic din Ungaria indreptat direct contra rusinilor care, printr-un act religios si pacifist in esenta, au protestat contra politicii maghiare de asimilare si nationalizare si, in acelasi timp, si impotriva ierarhilor Bisericii greco-catolice, care a acceptat tacit deznationalizarea.



Procesul a facut valuri in epoca (in Cehia, Slovacia, Ucraina si Franta s-au scris mai multe carti), dar a ramas cvasinecunscut romanilor.



Consideram ca acest episod din istoria Maramuresului ar trebui cercetat in amanunt de istoricii nostri (inclusiv de cei bisericesti), pentru ca dintr-o astfel de situatie nu se pot trage decat invataminte.



Cum si-au castigat rusinii libertatea religioasa?



La nici un an de la incheierea Procesului de la Sighet a inceput primul razboi mondial care, la finele conflagratiei, a adus reimpartirea hotarelor est-europene si crearea unor noi state.



Unul dintre acestea a fost Cehoslovacia, care a inglobat trei sferturi din teritoriul comitatelor Maramures, Ung si Bereg (de unde proveneau rusinii convertiti la ortodoxie).



O data cu stabilirea noilor granite, natiuni si constitutii, pericolul de deznationalizare manifestat de Budapesta a disparut si in contextul deschiderii manifestate in perioada interbelica, rusinii convertiti au putut sa-si manifeste liberi convingerile religioase, fara a mai fi intemnitati.



Precedentul de la Alba



In 1907, in Maramures s-a constituit Partidul Unic, o formatiune politica a romanilor si minoritarilor renegati care-si propunea sa fie in opozitie cu guvernul de la Buda. Deputatul Petre Mihalyi a fost numit vicepresedinte, iar din comitetul de conducere au facut parte si cei doi vicari, roman si rutean!



Reactia a fost cauzata de presiunile progresive (interzicerea limbii "valahe", de exemplu) care a scazut drastic numarul elevilor din scolile confesionale (greco-catolice). In paralel, in 1912 s-a infiintat Episcopia ungara de Hajdudorog la care au fost afiliate cu forta peste 380 de sate din eparhiile romanesti de Gherla, Oradea si Blaj.



Gestul extrem a fost urmat de proteste vehemente, care au culminat cu Congresul romanesc de la Alba Iulia. In 1912, Congresul romanesc condus de George Pop de Basesti si canonicul Isidor Marcu, in prezenta a peste 20.000 de oameni, a emis o rezolutia de protest catre autoritati.



Situatia a fost detensionata prin decizia Papei Pius al X-lea de a emite o bula de acceptare (Christifideles Graeci) si de legalizare a situatiei. Papa a primit vizita unei delegatii romanesti condusa de episcopul Vasile Hossu, in urma careia Vaticanul a recunoscut ca a fost inselat de guvernul maghiar.



In 1919 Biserica Unita din Romania a reprimit grosul parohiilor smulse cativa ani mai devreme Episcopia ungara de Hajdudorog.























245 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version