„Informatia de Vest" isi face o datorie de onoare din a publica dezvaluiri despre fostii tortionari, securisti si comunisti bihoreni

Redactorii nostri au intocmit o lista provizorie si, desigur, incompleta, a fostilor securisti care au ingrozit judetul, pe baza informatiilor, documentelor si marturiilor membrilor ADVOC Bihor, a volumului „Lexiconul negru" al scriitoarei Doina Jela si a altor surse

Securistii din perioada 1979-1989 sunt putin cunoscuti si, deocamdata, serviciile secrete au grija ca numele celor care au facut politie politica si se mai afla in structurile statului sa fie tinute sub sapte lacate

O lege schioapa, dar necesara

Conform proiectului legii, timp de 10 ani de la intrarea in vigoare a acesteia, „nu pot candida, nu pot fi alese in demnitati publice" urmatoarele persoane: membri si membri supleanti ai CPEx si ai CC al PCR, secretarii CC al PCR, membrii Consiliului de Stat, ai Consiliului de Ministri si ai Marii Adunari Nationale; sefii de sectie, prim-adjunctii si adjunctii acestora, prim-vicepresedintele si vicepresedintii Colegiului Central de Partid, sefii de sector de la CC al PCR; ministrii secretari de stat, secretarii de stat, ministrii plenipotentiari; prim-secretarii si secretarii comitetelor judetene de partid; redactorii-sefi si redactorii-sefi adjuncti din unitatile de presa si edituri, cadrele didactice din Academia „Stefan Gheorghiu" si din scolile judetene de partid; angajatii Departamentului Securitatii Statului; inspectorii generali, sefii de inspectorate de Militie, etc.

Viitorul act normativ prevede ca persoanele care au detinut functiile amintite si, la data intrarii in vigoare a legii, se afla in postura de demnitar ales (senator, deputat, primar, etc.) isi vor duce mandatul pana la capat.

Fostii activisti comunisti si fostii securisti care, la aparitia legii, se afla in functii sau demnitati prin numire, urmeaza sa fie demisi in termen de maximum 90 de zile.

Cei care s-au succedat la putere in Romania, dupa 1990, in ciuda declaratiilor si promisiunilor, n-au facut aproape nimic pentru demascarea uneltelor represiunii comuniste.

Securitatea lui Dej si Ceusescu a fost „bratul inarmat al poporului", care a torturat, a intemnitat, a chinuit si a ucis oameni in numele unui sistem ce se poate constitui intr-o istorie a violentei si crimei, reprezentand in acelasi timp un atentat continuu la constiinta umana.

Redactorii nostri au intocmit o lista provizorie si, desigur, incompleta, a fostilor securisti din Bihor care au ingrozit judetul, pe baza informatiilor, documentelor si marturiilor membrilor ADVOC Bihor, a volumului „Lexiconul negru" al scriitoarei Doina Jela si a altor surse.

Intre timp, multi dintre fostii tortionari au murit, ducand in mormant secrete intunecate si blestemele victimelor pe care le-au chinuit.

Securistii din perioada `79-`89 sunt putin cunoscuti si, deocamdata, serviciile secrete au grija ca numele celor care au facut politie politica si se mai afla in structurile statului sa fie tinute sub sapte lacate.

Asasinii partizanilor

Aibansut Mihai - anchetator penal la Securitatea Oradea in anii 50. A anchetat sub tortura partizanii capturati in Muntii Bihorului in primii ani ai regimului comunist; Ardelean Horia - medic-sef al sectiei pentru barbati a Spitalului de Neuropsihiatrie din Stei (fostul oras Dr.

Petru Groza - n.n.), spital aflat sub jurisdictia Ministerului de Interne, unde au fost internati si supusi la „tratament" numerosi dizidenti anticomunisti; Avram Gheorghe - anchetator la Securitatea din Oradea, care avea gradul de maior in anii 50; Baba Gheorghe - a indeplinit functia de comandant al trupelor de Securitate trimise sa-i captureze pe luptatorii anticomunisti din zona Oradea; Beredan Dan - maior de Securitate, anchetator al partizanilor din zona Oradea in anii 50; Bihari Emeric - tamplar de meserie, originar din Timisoara, a anchetat in primii ai ai regimului comunist partizanii capturati in Muntii Bihorului si zona Oradea, pe care i-a torturat personal.

In 1957, era capitan-anchetator la Tirgu-Mures; Birtas Gavril - seful Sigurantei Oradea, devenit ulterior colonel de Securitate, director al Directiei I Informatii Interne in Directia Generala a Securitatii Poporului in 1948.

In 1949, s-a implicat activ in represiunea unui grup de partizani in Bucovina; Broitman - locotenent-major de Securitate in anii 50, anchetator la Securitatea Oradea, s-a ocupat in mod special de partizanii bihoreni capturati, cu care a fost foarte crud; Cinca - anchetator la Securitatea Oradea in anii 50.

A anchetat grupurile de partizani si sateni din Muntii Bihorului si satele din apropiere, care opuneau rezistenta armata autoritatilor comuniste in anii 50; Cirliga Ioan din Santandrei, localitate apropiata de Oradea. A fost locotenent in lagarul de la Salcia.

A fost cercetat in ancheta declansata in urma atrocitatilor comise in lagar in primele luni de la infiintarea acestuia. A fost condamnat la 6 ani de munca silnica intr-un proces din 1955, dar a fost gratiat in 1957.

I s-a sters culpa si a beneficiat de despagubiri pentru perioada petrecuta in inchisoare, care i s-a calculat ca vechime neintrerupta in munca.

A fost ulterior reincadrat tot in cadrul Directiei Inchisori si Penitenciare; Codileanu - sublocotenent-anchetator de Securitate in Oradea in anii 1951-1952; Cotuna Teodor - primarul comunist al comunei Ucuris din iunie 1949. Le-a interzis taranilor sa-si treiere graul inainte de a-si plati cotele.

Drept represalii pentru ca acestia s-au revoltat, a chemat trupele de Securitate. Satenii au devastat primaria si l-au alungat pe primar, care avea doar doua clase primare.

La expeditia de pedepsire la care au participat armata, granicerii si Securitatea au fost impuscati fara judecata 5 tarani si cateva zeci au fost arestati, anchetati, inchisi si deportati sau stramutati; Zeller (Cseller) Ludovic - fost colonel la Securitatea Oradea, nascut in 1924 in satul Ciocaia din

Bihor, a fost primul comandant al DRSP Bihor, la infiintarea acesteia in 1948. In iulie 1949, a instrumentat procesul unui lot de partizani din Maramures, adusi de la Sighet la Oradea. Tot atunci a reprimat singeros rascoala taranilor din sudul judetelor Bihor si Arad, arestand si ucigand peste 200 de oameni.

A fost numit ulterior director in Directia Penitenciarelor, ocupandu-se de „reeducarea" detinutilor politici din penitenciarele Pitesti si Gherla. A fost seful Securitatii din Arad, Bihor si Maramures. Avea obiceiul sa-i sperie pe detinuti simuland executiile.

S-a sinucis tragandu-si un glont in cap dupa indepartarea din conducerea PCR a Anei Pauker.

Ucigasii taranilor rasculati

Elekes Toma - capitan de Securitate la Oradea in anii 50. A participat la reprimarea partizanilor care opuneau rezistenta in Muntii Bihorului.

Dupa caderea Anei Pauker, impreuna cu un alt securist, a deturnat un avion al Securitatii cu care a fugit in strainatate, ducand cu el documente secrete; Fazekas Sandor - a lucrat in conducerea Penitenciarului Oradea in anii 50; Firez Ioan - originar din satul Sintandrei de langa Oradea, a fost maior de justitie la Procuratura Cluj.

A dat concluzii de condamnare la moarte pentru 4 dintre partizanii din Muntii Banatului, in vara anului 1958.

Toate cele 4 sentinte au fost executate; Gherdan - a fost gardian la Penitenciarul Oradea, vestit pentru brutalitatile fata de detinuti; Grad Tiberiu - locotenent la Securitatea din Oradea in perioada 1948-1952; Gutman - locotenent la Securitatea din Oradea in 1950.

A indeplinit si functia de comandant-adjunct la Penitenciarul Jilava; Hoza - ofiter la Securitatea din orasul Beius in 1951. L-a anchetat cu brutalitate pe preotul Liviu Brinzas; Ile - sergent la Arestul Securitatii Oradea in 1951-1952; Coloman Ioan (Kiss Ladislau) - colonel de Securitate.

A fost sef al Directiei Regionale a Securitatii Poporului Oradea in anii 50. Ulterior, a ajuns general si a fost mutat la Bucuresti, unde a indeplinit functia de sef al Compartimentului Filaj; Kovacs - ofiter-anchetator de Securitate la Oradea in anii 1951-1952. L-a anchetat si pe preotul Liviu Brinzas; Litvin - fost colonel de Securitate.

S-a ocupat de reprimarea revoltelor taranesti din Bihor si de pedepsirea taranilor care se opuneau colectivizarii, fiind organizator si executor al deportarii si stramutarii acestora; Marlari Mihai - ofiter de Securitate la Oradea in anii 50; Mihoc Alexandru - seful Securitatii Beius in anul 1950.

L-a anchetat pe preotul Liviu Brinzas; Mihuta Dumitru - fost colonel de Securitate la Oradea pina in 1989; Misaila - capitan de Securitate in orasul Beius, l-a anchetat pe preotul Liviu Brinzas.

Intre 1958-1961 a fost seful Serviciului Anchete la Securitatea din Baia-Mare, unde tortura cu cruzime detinutii recidivisti, pentru a-i face sa marturiseasca alte fapte pentru a putea fi condamnati din nou; Niculescu Ion - a fost maior-anchetator de Securitate la Directia Regionala Crisana a Ministerului Afacerilor Interne in 1958;

Ormenisan Vasile - a fost ofiter de Securitate la Oradea in anii 50, promovand ulterior pina la gradul de general; Palu Dezideriu - colonel de Securitate la Oradea in anii `50; Pancovici - capitan de Securitate la Oradea in 1949. In timpul rascoalelor taranesti din vara anului 1949 din Bihor, a tras personal cu mitraliera in rasculati.

A fost decorat pentru „vitejiile" sale si avansat sef al Regionalei de Securitate Oradea.

Ulterior, a fost indepartat si catalogat ca infractor, intrucat s-a dovedit ca furase diverse bunuri din casele parasite ale familiilor de sasi si secui deportati si stramutati; Papp Sandor (Sany) sergent-gardian al Arestului Securitatii Oradea in anii 1951-1952, s-a remarcat prin brutalitatea lui; Pasca Stefan - a fost gardian la inchisoarea Sighet in anii 50. Este originar din Tiganestii de Cris, judetul Bihor; Popescu Ion - fost ofiter la Securitatea Oradea in anii 50. Ulterior a fost promovat sef al Inspectoratului Arad, apoi sef al Securitatii Timis.

Arestat in decembrie 1989 si condamnat pentru genocid; Pricopo Ioan - medic, a fost director al Spitalului de Neuropsihiatrie din Stei (oras dr. Petru Groza), spital aflat sub jurisdictia Ministerului de Interne, unde au fost internati numerosi dizidenti anticomunisti; Rada Ilie - a fost locotenent de Securitate in 1949 la Oradea.

A participat la reprimarea rascoalelor taranesti din Bihor din 1949, cand oamenii s-au impotrivit colectivizarii.

In 1949, impreuna cu maiorul Elekes Toma a deturnat un avion si au fugit in Iugoslavia, ducind cu ei si documente sustrase de la Securitate; Retezaru (sau Retezan) - a fost capitan de Securitate in Oradea intre 1948-1958, fiind apoi avansat colonel. A participat la reprimarea taranilor rasculati din Bihor in iulie-august 1949.

A impuscat cu mana lui oameni in satul Ucuris, unde taranii au fost invinsi dupa 3 zile de asediu. Din dispozitia lui au fost impuscati 5 oameni, 4 membri, toti barbati, ai familiei Mateoc. Ceilalti membri ai acestei familii au fost stramutati in Dobrogea, la coloniile Canalului Dunare-Marea Neagra.

Cu acea ocazie s-au operat sute de arestari. Taranii au fost inchisi in beciuri si batuti crunt. Insusi Retezaru, imbracat in civil, lovea arestatii cu un par in cap. La fel au fost tratati si taranii din satele bihorene Girisul Negru, Belfir, Batar, Taut.

Circa 40 de sateni au fost impuscati in timpul rascoalei din 1949; Rosman Liviu - locotenent anchetator la Securitatea Oradea.

Exterminatorii detinutilor politici

Roboiu - a fost ofiter politic la Penitenciarul Oradea in anii 50. Avea un comportament foarte dur fata de detinuti; Romanescu Grigore - fost detinut politic din Oradea, s-a dovedit a fi un tortionar crunt in timpul „reeducarii" de la inchisoarea Gherla, sadic si inventiv in „arta" torturii.

A participat la nenumarate batai aplicate detinutilor, unii dintre ei murind in mainile sale. A fost ajutorul faimosilor Popa Tanu si Stoian, colaboratori apropiati ai lui Turcanu, un alt tortionar cunoscut pentru bestialitatea sa.

Dupa eliberarea sa in 1950, si-a demascat parintii si cumnatii la Securitatea Oradea ca ar fi banditi reactionari, dorind cu orice pret sa ajunga informator al Securitatii.

A fost insa rearestat, anchetat in procesul Turcanu si executat in 1954 la Jilava; Roth Francisc - a fost anchetator la Securitatea Oradea, unde a ajuns sa fie cunoscut ca schingiuitor „profesionist".

A fost mutat la Cluj, unde a primit misiunea de a lichida partizanii din regiune; Rus - a fost maior de Securitate la Oradea in anii 50; Sbircea - a fost ofiter la Securitatea Oradea in aceeasi perioada; Schintee - a fost colonel de Securitate la Oradea in anii 50; Scorei Paul - a fost maior de Securitate la Oradea in aceeasi perioada; Seres - a fost plutonier de

Securitate si sef al Arestului Securitatii din Oradea in 1948-1950.

Impreuna cu plutonierul de Securitate Kosa, a fugit din tara la Paris de frica americanilor; Sipos Emeric - a fost ofiter de Interne, a fost seful Inspectoratului Oradea in anii 1950-1951; Sendroiu -a fost plutonier de jandarmi in Oradea, avansat locotenent in Securitate.

A participat activ la reprimarea rascoalelor din Bihor, impuscand cu mina lui tarani rasculati; Soyom - a fost ofiter-anchetator, seful Securitatii din orasul Salonta.

Sadic si dur, a participat la reprimarea rascoalelor din zona in iulie 1949; Stancioiu Sabin - a fost maior de Securitate la Oradea in anii 50; Stein Ladislau - a fost ofiter la Securitatea Oradea; Stern Eugen - a fost locotenent de Securitate la Oradea. Era „specialist" in anchete sub tortura; Sucigan Gheorghe - a fost locotenent de Securitate.

Originar din comun Madaras, a ajuns ofiter politic la Gherla, unde a condus experimentul politic de reeducare din aceasta inchisoare. A participat personal la bataia detinutilor.

Pentru ororile comise a fost arestat si condamnat la 7 ani de munca silnica pentru favorizarea crimelor si practicarea anchetelor sub tortura; Szucs - a fost plutonier de Securitate, seful Arestului Securitatii Oradea in 1951-1952, comunist din perioada de ilegalitate a PCR; Smilovici - a fost ofiter la Securitatea Oradea.

A participat la capturarea si lichidarea partizanilor din Muntii Bihorului; Telente Gheorghe - a fost colonel de Securitate la Oradea in anii 50. Tilici - a fost capitan in Ministerul de Interne, director al inchisorii Oradea in anii 50. A ramas in memoria detinutilor pentru sadismul si duritatea sa.

Aplica regulamentul cu exces de zel; Vasadi - a fost ofiter-anchetator de Securitate la Oradea in 1951-1952; Vesa - a fost locotenent-colonel la Securitatea Oradea.

Ulterior a fost mutat la Cluj; Voicovschi - a fost ofiter-anchetator la Securitatea Oradea in anii 1951-1952; Weisz Ludovic - locotenent colonel, anchetator de o cruzime rar intilnita, care a activat la Securitatea Oradea in 1951-1952; Zamsa Boris - ofiter de Securitate la Oradea in 1950, provenit de la KGB.

Securistii de ieri, miliardarii de azi

Cei de mai sus au facut parte din „vechea garda" a Securitatii. Numele celor din generatia care i-au succedat acesteia si din care provin multi din fostii si actualii ofiteri ai Serviciului Roman de Informatii sunt ascunse cu grija de ochii opiniei publice.

Insa, numele catorva fosti securisti notorii au ajuns sa fie cunoscute datorita functiilor pe care acestia le-au ocupat (si unii le mai ocupa chiar si azi) dupa 1990 in diferite servicii secrete sau institutii.

Cel mai cunoscut este Ovidiu Tinca, decanul Facultatii de Stiinte Juridice, fost ofiter de Securitate, reactivat de Virgil Magureanu dupa 1990 si numit sef al Directiei Operative a SRI pe Ardeal, debarcat ulterior in urma scandalurilor sexuale in care a fost implicat.

In prezent locuieste intr-o casa (vila) nationalizata, cumparata la pret de nimic in centrul Oradiei, pe strada Gheorghe Dima nr. 8.

Ioan Cigan a fost si el ofiter de Securitate. In urma unui „celebru" ordin al unui ministru al Justitiei, care a permis „recuperarea" fostilor securisti si militieni, carora le-au fost echivalate studiile, acestia au devenit peste noapte juristi si avocati.

Cigan, care este mentionat in Armaghedon-ul serviciilor secrete, este avocatul trustului „European Drinks" si al patronilor acestuia, fratii Ioan si Viorel Micula. Si-a propulsat sotia vicepresedinte al Curtii de Apel Oradea, debarcata ulterior din functie.

Dumitru Ogasanu a fost ofiter acoperit de Securitate. Oficial, el a lucrat in politie si se ocupa de dosarele persoanelor care ieseau din tara. Dupa 1989, a fost reactivat ca sef al Centrului Zonal SRI, avand ca sarcina contracararea spionajului maghiar.

A fost implicat in scandalul traficului de carburanti catre Iugoslavia, numit de presa „Afacerea Jimbolia". In prezent, este pensionar si locuieste pe strada Snagov nr. 5, de asemenea intr-o fosta casa nationalizata, cumparata la pret de batjocura.

Demn de remarcat este faptul ca majoritatea fostilor securisti au obtinut case frumoase, de mare valoare, in apropierea fostului sediu al Securitatii de pe strada Dunarii, care adaposteste in prezent Centrul Militar Judetean si Unitatea de Telecomunicatii Speciale.

Strazile din jur sunt intesate de resedintele securistilor, carora „patria le-a fost recunoscatoare", in timp ce victimele lor nu au nici macar acces la propriile dosare, pentru a cunoaste cine i-a oprimat.

Un alt securist notoriu este Florian Herman. Acesta a indeplinit functia de secretar PCR al Inspectoratului de Militie Bihor, iar anterior, a fost seful temutului Serviciu Economic al aceleiasi Militii.

Acum el isi mananca in tihna pensia, intr-o superba vila nationalizata, situata la cativa pasi de cele ale fostilor sai colegi intru Securitate, situata pe strada Franz Schubert nr. 8, pe care a cumparat-o si el pe bani marunti.

Informatia de Vest isi face o datorie de onoare din a publica dezvaluiri despre fostii tortionari, securisti si comunisti bihoreni si promitem ca, pe masura ce ne vor parveni noi informatii, le vom aduce la cunostinta cititorilor nostri, carora le cerem ajutorul pentru o mai completa si corecta documentare.

Informatia de Vest isi face o datorie de onoare din a publica dezvaluiri despre fostii tortionari, securisti si comunisti bihoreni si promitem ca, pe masura ce ne vor parveni noi informatii, le vom aduce la cunostinta cititorilor nostri, carora le cerem ajutorul pentru o mai completa si corecta documentare.

Un alt securist notoriu este Florian Herman. Acesta a indeplinit functia de secretar PCR al Inspectoratului de Militie Bihor, iar anterior, a fost seful temutului Serviciu Economic al aceleiasi Militii.

Acum el isi mananca in tihna pensia, intr-o superba vila nationalizata, situata la cativa pasi de cele ale fostilor sai colegi intru Securitate, situata pe strada Franz Schubert nr. 8, pe care a cumparat-o si el pe bani marunti