Fostul procuror, azi avocatul Alexandru Pantea, relateaza GAZETEI cazul unei inscenari incredibile puse la cale de fostul colonel de Securitate Mihai Branda, alias Barbu, promovat de catre Ion Iliescu, dupa Revolutie, in Corpul de Control al Ministerului de Interne. Branda era unul dintre loctiitorii generalului Chitac, pe vremea cand acesta era ministru de interne.

La 05.01.1990 Pantea, la vremea aceea procuror, a adus la Bucuresti listele cu cei care au tras la Timisoara in timpul Revolutiei din decembrie 1989. Ele fusesera intocmite cu sprijinul revolutionarului Vasile Ciupe si a ofiterului Durac, membru CADA. Aceste liste au fost predate lui Gelu Voican Voiculescu si colonelului Chetea de la Contrainformatiile Statului Major al Armatei Romane.

Cu aceasta ocazie, Pantea s-a intalnit cu colonelul de Securitate Branda care i-a spus ca a fost de partea revolutionarilor si ca urmare a fost promovat in Ministerul de Interne.

Cativa ani mai tarziu, intors dintr-o excursie in Ungaria, dupa trecerea frontierei, la Timisoara, procurorul a gasit in masina sa un pasaport si doua permise de conducere rusesti. Pasaportul cu seria 42, nr. 1723614, era eliberat la 6 mai 1993 pe numele gruzinului Tchikvanaia Kakha din Georgia, nascut la 13 aprilie 1970, un permis de conducere cu nr.790485, eliberat la 3 august 1993 pe acelasi nume, din Tbilisi, capitala Georgiei, si un alt permis de conducere, cu nr. 847590 pe numele Chikvanaia Lata, nascut in 1967.

Ploua la Branda

Convins ca Branda a renuntat la trucurile si diversiunile anterevolutionare pe care le executase in calitate de ofiter la Securitatea Municipiului Bucuresti-Sectia K, in anul 1994, procurorul Pantea l-a cautat pe colonelul Branda la Corpul de Control al Ministerului de Interne pentru a-i preda actele gasite intr-un mod suspect chiar in propria sa masina.

Stiind ca ofiterul este omul presedintelui Iliescu, cel care il avansase, procurorul a dorit sa predea actele rusesti, cu consemnarea acestui eveniment.

Dupa ce s-a deplasat la Inspectoratul General de Politie cu cele trei documente, Branda a revenit cu ele si i le-a restituit procurorului, afirmand ca a prezentat cazul presedintelui Iliescu, iar acesta i-a dat dispozitie sa-i dea actele inapoi pentru a incerca sa afle de catre cine si cu ce scop au fost introduse in masina sa.

Pantea sustine cu certitudine ca aceste acte i-au fost introduse fie in vama maghiara, fie in vama romana, si nu pe teritoriul romanesc, deoarece pe pasaportul rusesc nu era nicio viza de intrare in Romania.

Pusca cu luneta

La scurt timp dupa discutia cu Branda, Pantea s-a dus acasa la Beius. Acolo a fost invitat acasa la Mircea Hoteanu unde era si colonelul Jude de la o unitate militara din Cluj. I s-a solicitat sa aduca de la Bucuresti o arma militara cu luneta, caci Hoteanu avea permis de vanatoare.

Tot atunci, Hoteanu i-a propus lui Pantea ca in schimbul sumei de 400.000 de marci sa lase actele rusesti, urmand ca acestea sa ramana la locul unde va avea loc un atentat impotriva presedintelui Iliescu, care urma sa faca o vizita la Beius. Speriat, Pantea i-a relatat colonelului Branda cele intamplate, dar acesta l-a linistit spunand ca acest caz este in atentia organelor competente.

La putin timp dupa aceea, in noaptea de 20-21 aprilie 1994 Pantea a fost atacat in casa la Hoteanu de catre Daniel Nan, care l-a lovit cu o caramida in cap si l-a atacat cu un cutit. Totul s-a petrecut in prezenta sotiei sale, a copilului sau, minor si a unei angajate.

Cu mult noroc si sansa, beneficiind si de un fizic impozant, Pantea a ripostat, reusind sa-l imobilizeze pe agresor, care s-a ales cu o fractura la picior.

“Cara-te in Rusia!”

Dupa acest incident, Pantea s-a intalnit cu colonelul Branda la Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea. Ofiterul i-a spus ca se va emite un mandat de arestare pe numele lui si i-a sugerat sa mearga rapid in Rusia si va vedea in scurt timp cate capete vor cadea in Romania.

Stiind ca atacatorul Daniel Nan era nepotul unui colonel de Securitate, de nationalitate maghiara, din Oradea, Pantea a banuit ca la interventia lui Branda, procurorii Parchetului Oradea au inceput cercetarea penala impotriva sa si vor fi siliti sa emita mandat de arestare, pe motiv ca se sustrage de la urmarirea penala, conform indicatiilor lui Branda de a pleca in Rusia.

Desi terorizat, Pantea nu a fugit in Rusia, crezand ca a fost emis mandat de arestare pe numele sau si va fi arestat la granita.

Calvarul de la Oradea

Detinator al multor secrete ale Revolutiei din Timisoara, procurorul a tinut permanent legatura cu colonelul Chetea de la Contrainformatii Militare de la Statul Major al Armatei Romaniei. El stie ca se urmarea inlaturarea martorilor incomozi ca el si nu dorea sa dispara in Rusia.

Nu s-a mai mirat cand a fost arestat de catre procurorii oradeni in luna iunie 1994 si incarcerat in Penitenciarul Oradea. Viata i-a devenit un adevarat calvar. In luna august 1994 a fost victima unei tentative de omor: un detinut maghiar l-a lovit printre gratiile celulei cu o bara ascutita.

Desi a adus acest fapt la cunostinta Tribunalului si chiar a procurorului Katona care raspundea de Penitenciarul Oradea, nu s-a luat nicio masura.

Drept care, in noaptea de 8-9 ianuarie 1995, povestea s-a repetat, fiind batut crunt de catre detinutii unguri din celula, dupa care gardienii din Penitenciar l-au legat cu catuse de marginea ultimului pat din celula, cu spatele pe ciment, raportand cu justificata mandrie patriotica sefilor cum au depasit ei planul la cafteli, si ca Pantea, slab de inger, a incercat sa se sinucida.

Transportat cu o cursa de transport detinuti, in stare foarte grava, la Spitalul Penitenciarului Jilava, unde a stat trei luni, Pantea a revenit la Penitenciarul din Oradea la 7 aprilie 1995. Apoi, dupa ce a fost eliberat, a constatat ca din cauza batailor a slabit 50 de kg si nu putea sa scrie si sa vorbeasca.

Colegi la Moscova

Pantea nu a inteles niciodata de ce s-a incercat exterminarea lui, desi el a incercat sa apere viata presedintelui Iliescu, care fusese coleg la Moscova cu unchiul sau, Ion Moceanu din Cluj.

El refuza sa priceapa de ce Iliescu a permis unor colonei de Securitate de teapa lui Mihai Branda, sa mai ramana in Ministerul de Interne, dupa aceste intamplari pe care i le-a adus la cunostinta printr-un memoriu pe care l-a trimis in anul 1996 la Presedintia Romaniei. Memoriul sau a ajuns la SRI si nu a primit niciun raspuns pana azi.

Ar fi interesant de stiut si punctul de vedere al Ministerului de Interne.

Si poate ne lamureste cineva de la Ambasada Georgiei cine sunt proprietarii acelor acte, daca mai traiesc si cum au ajuns in Romania fara viza?

Jocurile lui Branda

Pantea e nedumerit cum de, in iunie 1994, presedintele unui important partid politic a declarat in presa si la un post de televiziune ca impotriva lui Iliescu se pregateste un atentat. Probabil ca informatiile lui Branda ajungeau la fostul sau sef Ion Merce, ambii fiind bihoreni.

Alexandru Pantea considera ca, fidel vechilor sale conceptii, colonelul din Corpul de Control al Ministrului de Interne nu a relatat presedintelui tarii adevarul si a incercat sa insceneze un atentat impotriva lui Iliescu, urmand sa-l prezinte pe Pantea drept un posibil autor si, apoi, de pe urma sa, eroul Branda sa fie avansat.

Incompetenta de 46.000 de euro

Fostul procuror Pantea a devenit avocat si si-a sustinut cauza pana-n panzele albe, adica pana la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Verdictul a fost dur pentru Romania, care a fost obligata sa-i plateasca despagubiri in valoare de 46.000 de euro. Desigur, nu din buzunarul celor vinovati, ci din buzunarul public.

Dupa castigarea procesului de la Strasbourg, fostul procuror Katona a iesit subit la pensie, pe care o primeste in Ungaria unde pledeaza ca avocat, caci a parasit definitiv Romania.

Marea surpriza pentru procurorul avocat Alexandru Pantea a fost dupa castigarea procesului, in iulie 2003, cand a fost invitat la Guvern, iar prim-ministrul Adrian Nastase si-a cerut scuze in numele Guvernului, promitand ca va schimba dispozitiile din Codul de Procedura Penala care permiteau procurorilor sa faca arestari.

Lucru care s-a realizat in cateva saptamani si de care beneficiaza azi Patriciu&Co. Tot atunci, Nastase i-a trasat lui Victor Ponta sarcina de a concepe un proiect de demilitarizare a gardienilor din Penitenciare. Cazul lui Pantea a devenit celebru nu numai la Strasbourg.

Primar general al Capitalei atunci, Traian Basescu, a ramas foarte impresionat de cele patite de avocat, a fost de acord cu Decizia CEDO si i-a promis ca, daca va ajunge conducatorul Romaniei, va lua masuri impotriva procurorilor corupti care terorizeaza inculpatii si detinutii. Din pacate, lucrurile se misca cu viteza melcului, iar rezultatele sunt sublime, dar lipsesc aproape cu desavarsire.