Bani europeni pierduti in calcule judetene

de Ana Dragu, Razvan Robu     Buna ziua, Ardeal
Sâmbătă, 1 ianuarie 2005, 0:00

Cluj are in curs de derulare pe anul 2006 lucrari de reconstructie pentru doua drumuri nationale: DN 1C (Cluj Napoca-Dej) si DN 17 (Dej-Sadova). Numai ca lucrarile de refacere a acestor tronsoane rutiere se suprapun cu lucrarile de alimentare cu apa a Vaii Bargaului care sunt finantate de programul ISPA.

Aceste doua proiecte au fost derulate cam in aceeasi perioada, dar din pricina proastei gestionari manageriale de care se fac vinovate autoritatile, finantarile proiectelor se calca reciproc in picioare. Comicul acestei situatii consta in faptul ca autoritatile judetene nu sunt capabile sa gestioneze situatia din teren, cu toate ca dispun de fondurile guvernamentale ale programelor ISPA si BEI.

Cotidianul “Buna ziua, Ardeal” a semnalat si in trecut numeroase nereguli de care se fac vinovate autoritatile judetene si nationale in gestionarea fondurilor externe atribuite pentru refacerea infrastructurii interjudetene. Pe teritoriul judetului Cluj sunt in lucrari de refacere circa 236 de km de sosea.

De aceste lucrari se fac direct raspunzatoare sapte firme de reabilitare de drumuri: FCC Construccion (Spania), DN 1C, Cluj - Livada (30 km), JV Efklidis - AEGEK (Grecia), DN 1C, Livada - Dej (23,528 km) si DN 17, Dej - limita judetului Cluj/ Bistrita-Nasaud (6,5 km), Proodeftiki SA (Grecia), DN 17, limita judetului Cluj/ Bistrita Nasaud - Bistrita (52,4 km), Wilheim Geiger + Max Bogl 4R7 JV

(Germania), DN 17, Bistrita - Tureac (32,1 km), JV Roichman Bros (Shomron) Infrasturctures 1993 : ASHTROM International Ltd. (Israel), DN 17, Tureac - limita judetului Bistrita-Nasaud/ Suceava (25 km), Aktor SA (Grecia), DN 17, limita judetului Bistrita Nasaud - Suceava - Iacobeni (39 km) si Mochlos SA (Grecia) DN 17, Iacobeni - Suceava (28 km).

Suma contractelor atribuite se ridica la peste 6.000 de miliarde lei vechi, adica 165 de milioane euro, fonduri suportare partial de Banca Europeana de Investitii. Pe sectorul aferent grecilor de la Efklidis, lucrarile sunt cele mai intarziate. In toamna anului trecut, desi au executat doar 0,22% din lucrare, Efklidis AEGEK incasase deja peste 16% din valoarea contractului.

In judetul vecin, Bistrita-Nasaud, programul ISPA pentru alimentarea cu apa a Vaii Bargaului si a unei parti din municipiu primeste mai consistenta finantare europeana din judet. Numai ca programul ISPA intampina deja probleme care “nu au fost luate in calcul” la momentul accesarii programului.

Autoritatile judetene au anuntat saptamana trecuta ca proiectul initial va trebui sa sufere modificari substantiale, deoarece distanta prea mica dintre imobilele de pe Valea Bargaului si DN 17 impune o reconfigurare a amplasarii conductelor magistrale.

Cu alte cuvinte, de vina ar fi reabilitarea DN 17, deoarece pentru amplasarea conductelor prin programul ISPA este necesara spargerea acostamentului care tocmai se repara… gratiei altei finantari de care beneficiaza judetul.

Autoritatile judetene au solicitat aprobare ca sa sparga acostamentul de la Agentia Drumuri Nationale, insa incurcatura aduce dupa sine cheltuieli enorme, in sensul ca acostamentul facut prin programul de reabilitare a DN 17 va fi spart pentru introducerea conductelor prin programul ISPA, urmand ca, ulterior, Consiliul Judetean, primariile implicate si Aquabis sa plateasca reparatiile, dupa

terminarea lucrarilor. Pe de alta parte, viitoarele racorduri individuale din retelele locale de distributie vor crea, la randul lor, probleme. Alti bani, alta distractie.

Cum s-a ajuns totusi in aceasta situatie, in conditiile in care ne sunt turnate pe gat, cel putin anual, diverse programe si strategii de dezvoltare a judetului pe “n” ani, iar presedintele CJ, Gheorghe Marinescu, si-a arogat nenumarate merite pentru promovarea ambelor proiecte?

Scurt istoric al sinistrului
In iulie 2004, la Consiliul Judetean a fost primita o adresa de la Ministerul Finantelor Publice prin care se confirma ca, la punctul de cofinantare pentru programul ISPA care revenea judetului Bistrita-Nasaud, s-a decis sa se aloce o cota-parte.

Ministerul asigura autoritatile bistritene ca va intreprinde demersurile necesare programarii sumei reprezentand cofinantarea de la bugetul de stat, incepand cu anul urmator semnarii Memorandumului de Finantare.

Presedintele CJ, Gheorghe Marinescu, anunta ca la suma totala ce revenea proiectului ISPA (22.650.000 euro) ministerul asigura o suma de 1.035.000 de euro, diferenta de cinci milioane de euro urmand a fi asigurata de Regia “Aquabis”, dintr-un imprumut al Bancii Europene de Investitii. Restul de peste 16 milioane de euro reprezentau fonduri structurale nerambursabile.

Pentru proiectare, judetul urma sa gaseasca resursele financiare, estimate la 4-5 miliarde lei, sumele urmand a fi impartite intre cele trei entitati: Consiliul Judetean, Primaria municipiului Bistrita si Regia de apa. Pentru imprumutul BEI, Regia de apa avea nevoie de garantia guvernamentala.

In fix aceeasi luna, iulie 2004, la nivel de judet se stia deja despre lucrarile de reabilitare a DE 576, pe tronsonul Cluj-Bistrita-Suceava, si despre refacerea carosabilului si modernizarea terasamentelor pe DN 17 pe raza judetului. Gheorghe Marinescu vorbea despre urgentarea lucrarilor.

Apoi, in septembrie 2004, ministrul Miron Mitrea anunta cu prilejul vizitei sale in judet ca pe lista de prioritati pentru alocarea de fonduri pentru infrastructura judetului se afla, la loc de cinste, refacerea DN 17.

Tot atunci, Miron Mitrea declara ca lucrarile de modernizare si reabilitare a DN 17 pe tronsonul Cluj-Bistrita-Suceava sunt pe punctul sa inceapa, ca licitatiile erau finalizate si ca urma semnarea contractelor de executie a lucrarilor.

Presedintele Consiliului Judetean, Gheorghe Marinescu, acompaniindu-l pe Mitrea, anunta opinia publica despre faptul ca portiunea de drum Dej - Bistrita - Vatra Dornei a fost impartita pe trei tronsoane, primul, Dej - Bistrita, fiind adjudecat de o societate elena, al doilea: Bistrita - Tureac de o firma germana, iar tronsonul Tureac -Vatra Dornei de o societate israeliana.
La circa doua luni, pe 28 octombrie 2004, Comitetul de management ISPA dadea unda verde aplicatiei ce viza reabilitarea si extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in municipiul Bistrita si Valea Bargaului. Astfel, prima si cea mai importanta etapa in derularea programului, necesitand 22 milioane de euro, era depasita.

La Bistrita a sosit echipa de negociatori ai Bancii Europene de Investitii pentru a perfecta ultimele detalii vizavi de derularea proiectului, preconizat a se finaliza in 2010.

Cine facea, din nou, declaratii cu privire la acest subiect? Ati ghicit! Presedintele Consiliului Judetean, Gheorghe Marinescu, care opina ca raportul de participare financiara va fi de 75% pentru partenerii straini si 25% pentru partea romana, reprezentata de trioul deja cunoscut.

Totusi mai era nevoie de garantii guvernamentale pentru partea de finantare ce cadea in responsabilitatea Regiei de Apa, iar Marinescu se arata sigur ca va obtine girul Ministerului Finantelor, declarand ca se va face luntre si punte ca sa obtina aprobarea necesara. Marinescu stia toate detaliile si prevedea derularea actiunilor. Deci se stia, iar timp pentru organizare ar fi fost berechet.

In primavara 2005, tot in necunostinta de cauza
In aprilie 2005, LDP executa lucrari de reparatii mai mici, cu costuri reduse, pe felia Bistrita - Muresenii Bargaului, la solicitarea firmei “Geiger” care a castigat licitatia pentru repararea drumului national pe acel tronson. Tot in aceasi luna a anului trecut, anuntul privind licitatia pentru proiectul in programul ISPA a fost trimis la Monitorul Oficial.

Au aparut chiar si trei firme interesate de caietul de sarcini. In iunie 2005 a avut loc licitatia pentru proiectare, organizata la MMGA, la care au participat 12 firme, lucrarea fiind adjudecata de o firma din Bucuresti.

Contractul, in valoare de peste 11 miliarde de lei, bani ce urmau sa fie platiti din fondurile Consiliului Judetean, ale Primariei Bistrita si ale Regiei de apa “Aquabis”. Presedintele Consiliului Judetean, Gheorghe Marinescu, a declarat atunci ca banii exista, dar nu in totalitate, cautandu-se modalitatile de acoperire a intregii sume care urma sa revina institutiei pe care o conduce.

Strategii, planuri, dezvoltare, amnezie
Incet, incet, ajungem si la sfarsitul lunii martie 2006 cand s-a aprobat programul de dezvoltare economica si sociala a judetului pe 2006. La actiunea desfasurata cu surle si trambite in sala de spectacole a Casei Municipale de Cultura au participat prefectul Szil?gyi Ioan si presedintele Consiliului Judetean, Gheorghe Marinescu.

Elaborat “cu consultarea autoritatilor publice locale si serviciilor deconcentrate, in concordanta cu programul de guvernare, obiectivele cuprinse in planul economic de preaderare si strategia de dezvoltare durabila a judetului”, documentul trasa principalele directii de dezvoltare, pe capitole. Prilejul de chef
i-a impiedicat pe capii judetului, si atunci, sa vada ca cele doua proiecte se incaleca.

Cu aceeasi ocazie insa, reprezentantii Consiliului Judetean au prezentat principalele obiective si proiecte propuse a fi cuprinse in planul de dezvoltare regionala pentru perioada 2007-2013, necesar ca “viitor instrument de lucru pe baza caruia se va face alocarea fondurilor odata cu integrarea europeana a tarii noastre”, in speta cele structurale. Daca si acesta a fost intocmit cu aceasi seriozitate ca precedentul…

Final de toata jena
Asadar, autoritatile bistritene au urcat nucile in pod cu furca. Deznodamantul? Angajatii firmei care a efectuat proiectul pentru programul ISPA se afla pe teren pentru a cauta o iesire din incurcatura, care nu poate fi altfel, decat extrem de costisitoare.

Presedintele Gheorghe Marinescu declara senin in presa ca reabilitarea DN 17 nu a fost coroborata cu proiectul ISPA, dupa ce de-a lungul timpului si le-a bifat electoral pe amandoua.

Colac peste pupaza, pentru un happy end, este nevoie de tone de aprobari, iar lucrurile trebuie sa se miste cu maxima viteza pentru ca, in toamna, toate documentele trebuie sa fie gata in vederea licitatiei internationale pentru atribuirea executiei. Ce trebuie retinut e ca, dupa reabilitarea acostamentului DN 17 cu bani de la BEI, acesta va fi spart pentru introducerea conductelor ISPA.

Pentru lucrarile de refacere, ce se vor presta cu fonduri judetene si locale, va fi din nou nevoie de licitatii, contracte grasute, deci loc de bani frumosi pentru firmele “initiate”.
























63 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi