La venerabila varsta de 110 ani, emblematica Uzina de Produse Sodice Ocna Mures se afla sub cea mai prolifica zodie a existentei sale. Fosta multa vreme etalon a industriei chimice romanesti, Soda, asa a fost perceputa si cunoscuta, a parcurs mai multe etape de extindere si dezvoltare.

Infiintata la 1 iulie 1896, sub numele de Solvay et Co, producea 23 tone carbonat de sodiu brut. Apoi nomenclatorul s-a diversificat si uzina a beneficiat de cea mai mare investitie din industria chimica. Atunci au fost construite noi spatii si capacitati de productie, puse in functiune linii tehnologice care au marit substantial volumul productiei realizate.

Un valoros corp ingineresc si tehnic si-a dat masura profesionalismului si capacitatii creatoare aducand importante contributii la perfectionarea tehnologiilor, asigurarea functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor pe care timpul le-a uzat si imbatranit. Pe masura trecerii anilor a devenit tot mai evidenta nevoia retehnologizarii uzinei.

Aceasta idee a prins contur si s-a concretizat intr-un valoros studiu tehnico-economic, prin care se solicita alocarea de urgenta a unor resurse financiare necesare finalizarii unui program investitional de amploare.

Nimeni n-a contestat coerenta fundamentarii programului, dar s-a tot amanat promovarea lui pe motiv ca Soda a fost lipsita de garantii guvernamentale in contractarea unor credite. Intre timp focul nestins si mediul coroziv au afectat tot mai mult starea tehnica a instalatiilor existente, sporind consumurile si cheltuielile de intretinere si reparatii a dotarilor precare, demodate.

*La un pas de faliment

Sfarsitul anului 2000 si inceputul primului an al mileniului III, a insemnat pentru Soda un moment de grea cumpana. Cresterea exagerata a pretului gazelor naturale, combustibililor si energiei, a inflatiei a pus societatea in imposibilitatea efectuarii platilor catre furnizori.

Distrigaz Nord si-a inmultit avertismentele si ultimatumurile prin care se cerea achitarea datoriilor restante. Altfel se va recurge la sistarea furnizarii gazului natural. Temporar, amenintarile au si fost puse in practica, agravand si mai mult starea critica a societatii.

Toate demersurile si interventiile la forurile diriguitoare s-au lovit ca de un zid de refuzul de-a acorda o sansa chimistilor ocnamureseni. Ministerul Finantelor a trecut in forta la vinderea UPSOM la licitatie publica.

Conducerea actuala a societatii a insistat asupra transparentei si corectitudinii organizarii si desfasurarii licitatiei, in sensul ca orice persoana juridica si fizica a avut posibilitatea reala de a lua parte la adjudecarea licitatiei. Nimeni n-a putut sa masluiasca ori sa vicieze derularea legala a vanzarii.

*Grupul Bega Timisoara - salveaza UPSOM

Pana sa se anunte verdictul final, nervii si rabdarea celor o mie de angajati ai uzinei si a familiilor acestora au fost puse la grea incercare. In ziua de 29 martie 2001 s-a facut cunoscut public rezultatul. Grupul de firme Bega Timisoara a fratilor Cristescu a castigat licitatia si s-au angajat sa mentina in functiune societatea.

In timp record noii proprietari au varsat in contul Bega UPSOM 102 miliarde de lei. Nici dupa aceasta evidenta proba a bunelor intentii a noilor stapani n-au incetat suspiciunile si criticile aduse fratilor Cristescu, ca la mijloc n-ar fi ceva curat.

Timpul avea sa confirme ca noul proprietar nu este un aventurier si nu s-a implicat in salvarea UPSOM din dorinta secreta de-a da un tun si apoi sa plece. Dimpotriva, specialistii societatii spun si astazi ca au fost surprinsi de rapiditatea cu care fratii Cristescu au inteles si au rezolvat problemele vitale ale bunului mers a UPSOM.

Imprejurarile n-au fost deloc prielnice mentinerii in functiune a uzinei centenare, pastrarii locurilor de munca, asigurarii unui castig rezonabil salariatilor unui oras monoindustrial in care UPSOM, in tandem cu Salina, a fost din inceputuri corolarul in jurul caruia a gravitat intreaga suflare a urbei.

*29 noiembrie 2005, ziua astrala a renasterii

Din retrospectiva facuta impreuna cu conducerea UPSOM, in destinul acestui pilon a industriei chimice romanesti am retinut doua cifre simbol: 29 martie 2001, cand Grupul de firme Bega a preluat aceasta societate, salvand-o realmente de la faliment.

Investind peste 100 de miliarde de lei, cumparatorul si-a onorat promisiunea si in masura posibilitatilor si-a facut datoria timp de 1670 de zile. Momentul cel mai dificil a fost depasit. De acum, se punea problema unei substantiale infuzii de capital care sa puna in valoare programul de dezvoltare si modernizare.

Apreciind cu luciditate si realism ca nu are de unde sa investeasca atat de mult banet, proprietarul a luat decizia inteleapta, sustine conducerea societatii, sa vanda la licitatie uzina unui investitor strategic si sa se retraga la timp dintr-o afacere, care daca nu i-a adus mari profituri a lasat loc de buna ziua.

Mai mult decat atat a dat sansa altui potential investitor sa duca mai departe ceea ce el a inceput si a continuat atat cat a putut. Fara aceasta benefica continuitate nu se stie care ar fi fost soarta venerabilei uzine de produse sodice. Oficializarea transferului de proprietate de la Bega UPSOM catre Grupul indian de firme GHCL tot intr-o zi de 29, de data aceasta a lunii noiembrie 2005.

Din informatiile, putine, dar consistente pe care le-am aflat de la conducerea societatii, am retinut ca noul proprietar este posesorul unui grup important de firme din New Delhi - India, in care se gaseste o uzina cu profil similar celei de la Ocna Mures, care produce anual un milion de tone de soda calcinata grea.

In felul acesta se asigura un transfer rapid de tehnologie si de stiinta a managementului performant. De data aceasta investitorul a spus-o raspicat din start. Vrea sa investeasca anul acesta 23 de milioane de euro in prima etapa, pentru marirea capacitatii de producere a varului.

La ora actuala, datorita scumpirii gazului metan multi producatori si-au restrans activitatea, au sistat productia generand o acuta criza de var in intreaga tara. Oricum, cuptoarele de var nu mai pot functiona cu antracit sau cocs, fiind prea poluante, Ocna Mures are avantajul de-a beneficia de 2 milioane de dolari pentru marirea si modernizarea capacitatii actualelor cuptoare de var.

Este folosita reconversia bioxidului de carbon rezultat la fabricarea varului in producerea sodei. Astfel, se elimina poluarea aerului, se creeaza posibilitatea aprovizionarii pietei cu var. Cerintele sunt foarte mari. Numai in constructia autostrazilor ni se solicita anual peste 80.000 de tone de var, timp de zece ani.

Cantitati mari de var sunt cerute de uzinele de flotatie a minereurilor, de Directia Nationala a Drumurilor, de agricultura si santierele de constructii.

Venind in intampinarea cerintelor tot mai mari de var pe piata, este prevazuta o investitie in valoare de 6 milioane de euro pentru constructia unei noi capacitati de producere a varului in cea de a doua etapa a programului ce se va derula incepand de anul viitor.

Prioritara este acum construirea unei hale noi in care se va monta o linie tehnologica de granulare a sodei grele prin procedeul monohidrat in pat fluidizant. Va fi un procedeu chimic, fata de cel mecanic folosit in prezent.

Gratie noii tehnologii cel putin 95% din soda usoara va putea fi transformata in soda grea, fata de 50% cat este in prezent. Avantajele? Un pret de desfacere mult mai bun pe piata datorita calitatii net superioare a granulelor, insusire mult apreciata de beneficiarii din tara si de peste hotare.

Finalizarea integrala a investitiilor in acest an si in 2007 va spori capacitatea de productie a sodei calcinate grea cu 50.000 de tone, ajungand la o productie de 300.000 de tone, fata de 200.000 tone cat este in prezent. Exista sanse reale ca prima capacitate de soda sa fie terminata si pusa in functiune pana la finele acestui an.

Speranta este sustinuta de ritmul in care o suta de constructori dau marea batalie pentru inscrierea lucrarilor de investitii in graficele de executie, ce sunt urmarite zilnic cu mare grija, fara ca acestea sa pagubeasca cu ceva realizarea productiei de soda la parametrii stabiliti.

Rezumand, lucrarile de investitii pentru modernizarea cuptoarelor de var, calcinatoare, instalatiile de granulare a sodei, reabilitarea sectiei de soda calcinata si inlocuirea altor tevi aferente primei etape sunt evaluate la 23 de milioane de dolari.

Prefaceri la fel de importante vor avea loc in producerea sodei calcinate si in anul viitor. A fost deja contractat in Germania importul a doua calcinatoare cu abur, care vor inlocui o parte din cele noua calcinatoare ce functioneaza acum cu gaz metan.

Noile tehnologii vor asigura o functionare mai buna a instalatiilor de monohidrat si o sensibila imbunatatire a sodei calcinate granulata grea. Conducerea executiva a uzinei apreciaza deosebit de mult faptul ca specialistii indieni de la Ocna Mures sunt remarcabili profesionisti, stiu bine ce vor, ce trebuie facut si cum.

Din acest punct de vedere nu exista nici un impediment de comunicare si conlucrare.

A fost dificil pana cand personalul, specialistii de contact au invatat limba engleza. S-a mai constatat, de asemenea, rapiditatea cu care indienii s-au adaptat la mediul comunitatii locale, dovedind un real interes pentru cunoasterea istoriei, culturii, obiceiurilor localnicilor, pentru modul in care este organizata si functioneaza administratia orasului, invatamantul, bisericile.

Investitiile din anul acesta deschid drumul trecerii la constructia unei hale moderne pentru ambalarea si incarcarea automata a produselor. In continuare se prevede materializarea altui proiect, in valoare de circa 19 milioane de dolari, ce vizeaza modernizarea termocentralei.

Proiectul prevede conversia a trei cazane de pe gaze naturale pe carbune, ca o solutie la cresterea pretului la gaz. Studiile de piata si prognozele avertizeaza ca nu peste multa vreme pretul a 1000 mc de gaz va ajunge la 300.000 de dolari.

In conditiile in care UPSOM consuma lunar in jur de 8 milioane de metri cubi de gaz, trecerea pe carbune a cazanelor va asigura reducerea costurilor la utilitati: abur tehnologic si energie electrica cu circa 40%. Se cuvine subliniat ca finalizarea integrala a programului de investitii in perioada 2006-2007 va costa in jur de 42 milioane de dolari.

O alta noutate imbucuratoare pe care am aflat-o este punerea in functiune in acest an a unui nou bazin de retentie si stocare a slamului rezultat din procesul de fabricare a sodei. Batalul se afla situat pe teritoriul localitatii Razboieni si asigura depozitarea reziduului nepoluant pe durata a 100 de ani. Slamul fiind neutralizat chimic, nu prezinta nici un pericol pentru poluarea mediului.