Ministrul Apararii, inginerul mecanic Theodor Atanasiu, este paralel cu viata militara, in pofida experientei sale de manager politic al fabricii de armament din Cugir. In anul 1997, inginerul Atanasiu este numit director general al SC Cugir SA si membru in CA al FPS Bucuresti de catre colegul sau de partid, Calin Popescu Tariceanu, pe atunci ministru al Industriilor si Comertului.

Debarcat de PSD in 2001, pe motive mai mult sau mai putin profesionale, trece in slujba Rompetrol, ca administrator la Palplast Sibiu. Dintr-un simplu furnizor de informatii pe filiera aripii Patriciu-Tariceanu ca expert parlamentar in mandatul 2001-2004, Atanasiu s-a trezit in fruntea unui minister strategic cu care a avut de-a face doar pe hartie, in rapoartele sale de marketing de la Cugir.

In diletantismul sau profesional militar a implicat serviciile secrete ale armatei intr-o grava criza de imagine pe plan intern si extern.

Istoria Armatei Romane ne prezinta numeroase antecedente de incercare de folosire a serviciilor militare de informatii in scopuri politice de grup. In 1865, Marele Stat Major al Armatei Principatelor Unite si-a creat, dupa modelul francez, o Sectie a II-a care se ocupa cu culegerea, analizarea si sintetizarea informatiilor cu caracter militar.

In martie 1917 apar primele incercari de infiltrare a structurilor informative civile in interesele Armatei Romane. A fost creat de catre Mihail Moruzov un Birou de Siguranta a Dreptei Dunarii cu personal civil adus de la Siguranta Generala, dar care lucra pentru Marele Stat Major. Acest nucleu informativ civil a actionat in beneficiul Armatei pana in 1920, an in care a fost desfiintat.

La 1 mai 1925, in cadrul Sectiei a II-a de Informatii si Contrainformatii Militare din Marele Stat Major apare din nou civilul Mihail Moruzov, la Biroul de Cautare a Informatiilor.

Din interese politice, Moruzov ii convinge pe generalii din Marele Stat Major sa infiinteze un serviciu secret incadrat cu functionari civili sub masca culegerii, verificarii si completarii informatiilor care intereseaza armata.

In epoca ceausista, in paralel cu Directia a IV-a de Contrainformatii Militare, structura care avea ca principale atributii depistarea si inlaturarea agentilor militari sovietici, functioneaza Directia de Informatii a Armatei (DIA), in cadrul careia activeaza, in exterior, atasatii militari romani.

Incepand cu zilele Revolutiei din decembrie 1989, dupa desfiintarea Departamentului Securitatii Statului (implicit a Directiei a IV-a), singurele structuri informative care au fost viabile in apararea intereselor de stat ale Romaniei, pana la infiintarea SRI si reactivarea SIE, au fost DIA (fosti atasati militari comunisti) si Directia de Contraspionaj Militar (fosti activisti PCR din Armata RSR).

Ulterior cele doua directii - de informatii si contrainformatii au fost contopite intr-o singura structura - Directia generala de Informatii a Apararii, pe scurt DGIA.

DGIA a devenit un serviciu de informatii temut de catre structurile informative departamentale din celelalte ministere, statut pe care l-a pastrat si in prezent. Mai mult liberal decat profesionist in probleme militare, actualul ministru al MApN, Theodor Atanasiu a generat un adevarat scandal politic in care a implicat si DGIA, devenit o oficina a PNL, potrivit unei parti a presei centrale.

Punctul de plecare a crizei a fost anuntul tandemului liberal Tariceanu-Atanasiu privind decizia de retragere a trupelor romanesti din Irak.

Un scandal similar din perioada interbelica este “Afacerea Skoda”, care a avut un puternic impact european. Un contract de cumparare de armament incheiat intre Statul Roman prin guvernul taranist Maniu si Uzinele Skoda din Cehoslovacia a fost considerat oneros. Printre cei inculpati in aceasta combinatie se gasea si clujeanul Romulus Boila, nepotul lui Iuliu Maniu.

Asa cum s-a stabilit in cursul anchetei, acesta primise prin Bruno Seletski, reprezentantul partii cehoslovace, un comision de 64 de milioane de lei, echivalentul a doua milioane de franci elvetieni. Cum primul ministru, Alexandru Vaida Voevod, nu a intervenit in derularea anchetei, musamalizand acuzatiile, apropiatii lui Iuliu Maniu l-au acuzat de lipsa de loialitate.

Serviciile secrete militare aflate in slujba regelui Carol al II-lea erau furioase pe ministrul Armatei, care a ordonat o perchezitie la domiciliul lui Seletski. Actiunea lor s-a intensificat, incercand sa duca la o ruptura intre Iuliu Maniu si Alexandru Vaida Voevod. A fost prima ruptura marcanta a PN” pusa pe seama manevrelor oculte ale serviciilor militare de informatii.

In scandalul “Telegrama” din 2006 au fost implicati Corneliu Dobritoiu, secretar de stat din MApN , Vasile Paun, loctiitorul sefului DGIA, numiti in functii pe filiera liberala. Prin acesti intermediari, ministrul Atanasiu a transmis telegrama privind decizia de retragere a trupelor romanesti din Irak catre toti atasatii militari ai Romaniei.

Insa decizia a fost luata, practic, fara stirea CSAT, intrucat doar doi membri ai acestui organism, Tariceanu si Atanasiu au vizat favorabil gestul mentionat.

Paradoxal, recent, presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, a cerut desfiintarea CSAT ca structura de tip stalinist, in cunostinta de cauza (bunica sa KGB-ista Gizela Vass a fost membra in structura similara in anii lui Gheorghe Gheorghiu Dej).

Relatia dintre cei doi liberali de cursa lunga, Atanasiu si Tariceanu, a fost sudata inca din 1997. In acest an ministrul Industriilor si Comertului, Tariceanu, l-a numit pe colegul sau liberal, inginerul mecanic Atanasiu, in functia de director general al fabricii de armament Cugir SA.

Dupa caderea CDR, il gasim pe liberalul Atanasiu in postura de expert parlamentar la Bucuresti, consilier judetean PNL in judetul Alba si administrator la Palplast Sibiu (societate din grupul patrician Rompetrol), respectiv B&M Direct Consulting Cugir.

Dupa alegerile din 2004, Atanasiu revine in carti, fiind numit in functia de presedinte al Consiliului Judetean Alba, unde face cunostinta cu tanara de 23 de ani, Laura Bijboaca - secretara.

La fel ca si mentorul sau, Calin Popescu Tariceanu, Atanasiu a ispravit casatoria anterioara (care a durat doua decenii si a rodit un urmas) pentru a se recasatori cu secretara multifunctionala (experta in administratie, armata si finante). Cei doi ministri liberali pasionati de femei tinere si-au tras consilieri din serviciile secrete pe masura sa le satisfaca si pofta de putere.

Generalul Gheorghe Nicolaescu, consilierul primului-ministru, a fost seful Directiei de Siguranta Militara. Fost spion militar la DIA, Nicolaescu a facut obiectul unor ample dezvaluiri in presa privind chiolhanurile si avansarile liberale pe baza de spaga. Soferul sau, Tatuta, a fost alungat din serviciile secrete pentru ca si-ar fi batut gura in afara unitatii despre cele vazute si auzite.

Intrucat presedintele Basescu l-a numit consilier la Cotroceni pe Sergiu Medar, fostul sef si rivalul lui Nicolaescu, premierul Tariceanu l-a numit consilier la Victoria pe cel din urma. Razboiul mocnit dintre generalii fosti atasati militari reflecta batalia deschisa dintre Basescu si Tariceanu.

Inainte sa plece la Cotroceni, Medar l-a impus pe aviatorul Constantin Croitoru in functia de sef al DGIA, in dauna lui Vasile Paun, omul liberalilor Theodor Atanasiu si Calin Popescu Tariceanu, singurul civil din serviciul militar secret.

Pentru numirea lui Croitoru, Basescu si Medar au avut sprijinul generalului Badalan, seful Statului Major General si al membrilor CSAT (Timofte, Fulga, Macovei s.a.m.d.). La sugestia lui Nicolaescu si Paun, Tariceanu si Olteanu au sustinut inca de pe atunci desfiintarea CSAT, care nu le facea jocurile. Respinsi, au declansat scandalurile cunoscute.

Imediat dupa investirea de catre CSAT a lui Croitoru, apare scurgerea de informatii despre operatiunile militare din Afganistan si Irak, misiuni ale “Lupilor Negri” insarcinati cu paza Aeroportului Coalitiei din Kandahar. CD-ul a fost remis presei in vederea publicarii datelor secrete si a compromiterii noului sef al DGIA.

Prins cu mata in sac, pe cale ca boomerangul sa se intoarca in fotoliul ministerial, Atanasiu a musamalizat scurgerea de informatii, informand presa ca “e vorba de date vechi, care daca ar fi fost publicate n-ar fi pus in pericol securitatea misiunilor NATO”. La mica intelegere, Cotroceniul si l-a pastrat pe Croitoru sef la DGIA, iar Victoria pe Paun in functia de adjunct al acestuia.

Anterior, probabil ca tot pe relatia Gheorghe Nicolaescu - Vasile Paun au aparut informatii din zona Contrainformatiilor Militare, speculate ca primite anonime de catre Mugur Ciuvica, dusmanul lui Traian Basescu cu privire la o corespondenta militara dintre generalii DGIA in care s-ar fi dezvaluit colaborarea presedintelui tarii cu fostele servicii secrete militare de contraspionaj ceausiste.

Dupa cele trei scandaluri care au zguduit MApN-ul, se impun masuri punitive urgente impotriva factorilor de raspundere care se fac vinovati de compromiterea Armatei Romane in fata NATO. De altfel, conducerile PD si PSD in frunte cu sefii comisiilor parlamentare de aparare si ex-ministrii Sorin Frunzaverde (PD) si Mircea Pascu (PSD) au cerut demiterea actualei conduceri a ministerului Apararii.

La fel ca in cazul ministrilor Agriculturii (Flutur), Finantelor (Vladescu), Sanatatii (Nicolaescu), premierul Tariceanu aplica politica liberala a strutului.

Intrucat presedintele Basescu l-a numit consilier la Cotroceni pe Sergiu Medar, fostul sef si rivalul lui Nicolaescu, premierul Tariceanu l-a numit consilier la Victoria pe cel din urma. Razboiul mocnit dintre generalii fosti atasati militari reflecta batalia deschisa dintre Basescu si Tariceanu.