De la inceputul anului, liderii filialelor PD din Transilvania au inceput sa stranga relatiile cu Biserica Ortodoxa din Romania. Pactul dintre cele doua entitati le aduce ambelor foloase importante. In timp ce PD a devenit principala formatiune politica din tara, conform ultimelor sondaje, Biserica Ortodoxa si-a sporit considerabil influenta politica.
Ultimul exemplu in acest sens este decizia adoptata de sinodul Mitropoliei Ortodoxe din Cluj. Inaltii ierarhi, intruniti la Nicula intr-o manastire furata de autoritatile comuniste de la greco-catolici, au cerut statului sa restituie bunurile confiscate Bisericii Romane Unite cu Roma in anul 1948 proportional cu numarul actual de credinciosi. In caz contrar, ierarhii ortodocsi ameninta cu reintrarea preotilor in politica.
Anuntul a produs stupoare. O serie de intelectuali clujeni il privesc drept o forma de santaj la adresa autoritatilor. Presedintele Ligii "Pro Europa" din Targu-Mures, fostul ambasador al Romaniei in Finlanda si Estonia, Smaranda Enache, s-a declarat dezamagita de acest anunt.
Decanul Facultatii de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii din cadrul Universitatii "Babes-Bolyai", Catalin Baba, s-a pronuntat in favoarea statului laic si pentru separarea sferei religioase de cea politica.
Singura formatiune politica importanta care a reactionat, insa, cu rapiditate la anuntul ierarhilor ortodocsi a fost PD, prin vocea presedintelui acestui partid, primarul Emil Boc.
El a anuntat ca sustine principiul proportionalitatii, desi ca profesor de Drept ar fi trebuit sa stie ca doar in fosta Uniune Sovietica dreptul de proprietate al unei comunitati minoritare putea fi confiscat de stat si atribuit comunitatii majoritare, pe baza argumentului numeric.
Numai ca reactia lui Boc nu a fost tocmai una spontana. Intalnirea ierarhilor ortodocsi de la Manastirea Nicula a fost precedata de o consfatuire organizata la sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului si Clujului, la care mitropolitul Bartolomeu Anania i-a invitat pe parlamentarii ardeleni, carora le-a cerut sa sustina principiul proportionalitatii.
Detalii legate de aceasta consfatuire au scapat in presa gratie indiscretiilor deputatului PC de Alba, Nicolae Popa, si deputatului PD de Cluj, Daniel Buda. Cei doi si-au exprimat adeziunea fata de mitropolitul clujean.
Dar nici consfatuirea nu a fost intamplatoare. Primele discutii legate de strangerea colaborarii dintre Biserica Ortodoxa din Transilvania si unii lideri ai PD au avut loc in luna martie, cand primarul Emil Boc a oferit mai mult de un miliard de lei din bani publici pentru serbarea ridicarii Arhiepiscopiei Ortodoxe din Cluj-Napoca la rangul de mitropolie.
Ca sa dea o greutate mai mare evenimentului, in data de 25 martie, in capitala Ardealului a venit si presedintele Romaniei, Traian Basescu, desi cu o seara inainte acesta se afla la Bruxelles.
Protocoale cu prefectii PD
La inceputul lunii aprilie, mitropolitul ortodox din Cluj l-a vizitat pentru prima oara pe prefectul judetului, Alin Tise, sustinut de PD, cu care a semnat un protocol de colaborare intre cele doua institutii. Un lucru demn de remarcat este faptul ca Prefectura nu a mai incheiat un astfel de protocol cu nici un cult religios.
Si asta, in conditiile in care, de pilda, in Cluj se gaseste centrul mondial al Bisericii Unitariene.
Exact in aceeasi zi, un alt prefect sustinut de PD, cel din Salaj, i-a invitat pe protopopii ortodocsi din judet la o consultare in care el a oferit sprijinul Prefecturii pentru proiectele sociale ale Bisericii Ortodoxe. La fel ca si la Cluj, nici la Salaj nu au existat astfel de discutii cu alte culte religioase.
La inceputul lunii mai a urmat o alta coincidenta curioasa. In comuna clujeana Taga, comunitatea ortodoxa a daramat un lacas de cult revendicat de greco-catolici.
Desi demolarea privea un imobil revendicat, iar magistratii de la Judecatoria Gherla emisesera o ordonanta presedintiala prin care interziceau orice lucrari la biserica pana la finalizarea procesului, si in plus, nu exista nici un fel de autorizatie in acest sens, constructia a fost distrusa.
Primarul PD al comunei, Romulus Marza, nu a schitat nici un gest ca sa impiedice acest lucru, desi fusese sesizat oficial. Mai mult, el a emis o autorizatie de demolare la o zi dupa ce lacasul de cult fusese daramat.
