Regizorul productiei "Casablanca" a filmat la Cluj

de Florina Gatea     Ziua de Cluj
Joi, 13 iulie 2006, 0:00

Prima sala de cinema din Transilvania s-a infiintat la Brasov, in 1901, iar in vechiul regat prima sala special amenajata s-a deschis la Iasi, condusa de Anton C. Botez, reprezentant al Casei Pathe.



Extinderea cinematografelor ardelene a fost incetinita din cauza lipsei uzinelor electrice.



Au aparut mai multe case de productie cinematografica, mai ales la Cluj, cum ar fi Proja, Corvin sau Transylvania, unde a desfasurat o bogata activitate regizorul, producatorul, scenaristul si actorul Janovics Jeno (nascut la Ungvar, in 1872, si decedat la Cluj, in 28 februarie 1946, un pionier - deopotriva - al cinematografului din Ungaria si Romania).



Janovics a contribuit, intr-un fel sau altul, la realizarea, in Cluj, a peste 60 de lungmetraje de fictiune, dintre care 32 au fost regizate chiar de el. Unul dintre titlurile filmografiei lui, "Manzul sarg" (Janovics este scenarist si coproducator, iar regia este semnata de Felix Vanhyl, 1913), reprezinta filmul de reper al cinematografiei transilvane.



Productia este o drama populara, a carei actiune se petrece intr-un sat din pusta, prezentata in premiera absoluta la Paris in decembrie 1913, apoi la Budapesta (17 ianuarie 1914), la Cluj (28 ianuarie 1914) si la Bucuresti (7 martie 1914), unde a circulat cu titlul "Secretul orbului" si a avut drept slogan publicitar urmatorul text: "Martiriul unui roman in Ardeal". Filmul s-a pierdut, cum s-au pierdut cam toate filmele acelor ani.



Palatul Urania, primul cinematograf al orasului



Din aceeasi perioada dateaza si filmul "Fata regelui dolarilor" - comedie turnata la Cluj in vara anului 1913, cu Lili Poor in distributie, cu Janovics co-regizor alaturi de Robert Montgobert.



In 7 mai 1915, era prezentat in premiera la Cluj - dupa premiera budapestana - filmul "Bank Ban", de Kertesz Mihaly (Michael Curtiz), autorul memorabilului Casablanca (1943), pentru care a obtinut premiul Oscar. Filmul il avea pe Laszlo Bako in rolul titular, Jeno Janovics fiind producator si scenarist (productia este o adaptare a unei drame de Jozsef Katona).



Actiunea a fost presarata cu momente cinematografice voit spectaculoase, cum ar fi "lupta din Galitia". Acelasi regizor, Michael Curtiz, a filmat, la Cluj si Trascau, in iunie-iulie 1914, "Escortata" si comedia "Sugarii imprumutati" (Janovics fiind, la ambele, scenarist).



Cateva dintre filmele regizate de Jeno Janovics incepand din 1915: vodevilul "Siretenie de fata", comedie bazata pe scene din viata actorilor, "Liliomfi" (dupa o piesa de Ede Szigligeti, cu filmari la Cluj, Gherla si Fenes, cu premiera la Cluj, in 24 ianuarie 1917), drama "Inimi zbuciumate", comedia sentimentala "Fata nababului din Dolova" (realizat in colaborare cu Sandor Laszlo Kellner, 1893 - 1956, devenit Sir Alexander Kada, sotul actritei Merle Oberon), drama "Sunt nevinovat", o alta drama, "Excelenta sa detinuta", in care regizorul detinea si rolul principal, Ciclul de poezii de Petofi, film prezentat la Cluj, in 4 aprilie 1918, "Calugarul" (dupa piesa lui Aristid France) si "Bacara" (dupa piesa lui Henri Benstein), ultimele doua cu Lili Poor, in rolurile principale etc.



Regizorul a fost activ pe platouri si dupa Unirea din 1 Decembrie 1918, cand numele sau, pe generic, va deveni Eugen Janovics. Filmografia transilvana mai cuprinde scheciul cinematografic "Cox si box", filmat la Cluj, in vara anului 1912, o pelicula in care jucau Ilonka si Gyula Hagh.



Din 1915 dateaza "Dragostea unei apase", regizoare fiind Elemer Hetenyi, sotia lui Elemer Bornemisza, filmarile exterioare fiind realizate la Cluj (la fabrica de caramida, pe malul Somesului, la Piata Centrala - la farmacia "Biro", la restaurantul New York, la cafeneaua "Thalia", in fata palatului Banffy) intre 1 si 3 martie 1913 .



Avalansa de regizori



Alti regizori care au activat in aceasta perioada sunt: Mihai Szendrey cu filmul "Nunta la Arad", Marton Garas cu "Marturia sangelui" (premiera la Cluj, in 27 octombrie 1915), "Regele bursei", "Noapte buna, Muki", Sandor Korda cu "Nopti albe", "Povesti despre masina de scris", "Bancnota de un milion de lire" (dupa Mark Twain), "Bunica", "Barbatul cu doua inimi", regizorul Adolf



Merei cu filmul "Somnambulul" (premiera: 2 aprilie 1918, la cinematograful clujean "Urania"), "Camerista", "Comandantul a sase corpuri", Dezideriu Kertesz semneaza comediile "Jos masca" si "Aveti o papusica" etc. Ca actrita, la acea vreme, s-a remarcat Lili Poor.



In incinta Muzeului National de Istorie a Transilvaniei se gaseste lentila primului aparat de proiectie a primului cinematograf muncitoresc din Cluj, care dateaza din anii 1927-1928.



Cu toate astea, primele proiectii oficiale la Cluj au fost facute in 1899, iar primele cinematografe au fost construite in anii 1906-1907, dupa introducerea curentului electric (1905), deoarece inainte nu puteau functiona cu statut permanent. Prima cladire de mari dimensiuni destinata inclusiv spectacolelor cinematografice a fost Palatul Urania, finalizat in anul 1910 .
























136 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică