"Multe organizatii de mediu fac jocul unor companii"

de Calin Poenaru     Ziua de Cluj
Sâmbătă, 15 iulie 2006, 0:00

Mihaela Beu
(Foto: )

Comisarul regional conduce una dintre cele mai mari structuri din tara care vizeaza activitatea de control in domeniul protectiei mediului inconjurator, grupand sase judete din Transilvania (Cluj, Bistrita Nasaud, Bihor, Maramures, Satu Mare si Salaj).



Mihaela Beu este, in acelasi timp, coordonator national al asociatiei inspectorilor de mediu din Romania, o interfata a Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, GNM, ANM si organizatiilor non-guvernamentale de profil din Romania cu Comisia Europeana si cu structurile de mediu din Vestul Europei.



ZIUA de Cluj (ZC): Care sunt agentii economici care va dau cele mai mari dureri de cap?



Mihaela Beu (MB): La nivel regional, combinatul Romplumb Baia Mare, unde am instituit o monitorizare 24 de ore din 24, timp de doua saptamani. Societatea a solicitat sa aprobam marirea capacitatii de productie, dar ma indoiesc ca acest lucru va fi posibil, tinand cont ca au multe probleme cu instalatiile. In Cluj, ferma de porci Agroflip Bontida.



E un dezastru acolo: abatorul e in stare de degradare, nu se mai executa deloc monitorizarea mediului, sitele amplasate odata sunt ruginite. Am gasit porci morti aruncati langa cladire! Le-am aplicat amenzi, dar nu le-au platit si i-am dat in executare silita, la Finante.



ZC: Cum se prezinta poluarea industriala in Cluj?



MB: La Cesom Dej sunt probleme cu sulfura de carbon. Se taiau ilegal rezervoare, fapt care a accentuat poluarea. Acolo va fi de lucru cu reconstructia ecologica a zonei, care impune sume foarte mari. La Uzinele Chimice din Turda am scapat de mercurul “bun”, care a fost dus in Germania, dar am ramas, in sol, cu mercurul din statia de electroliza.



Noul proprietar a vandut imobile, foste sectii, fara sa fi avut avizul nostru. Aceasta nu inseamna ca vom tolera situatia. Fabrica de mobila Libertatea are probleme cu emisiile de compusi organici volatili, parte pe care nu s-a facut nimic.



“Umbrelele” marilor companii



ZC: Care este atitudinea societatilor fata de Garda de Mediu? MB: Inca nu am ajuns la nivelul de responsabilizare din Belgia, unde companiile cheama comisarii, care fac consultatii contra-cost, dar se simte ca investitorii veniti din strainatate au o alta abordare.



Dupa demolarile de hale, Terapia, care avea de lucru la refacerea solului, a panzei freatice, a facut pasi importanti, in sensul ca si-a construit o rampa la standarde europene, in zona Pata Rat.



Cei de la Ursus Breweries sunt si ei foarte cooperanti. La CUG, situatia este sub control, eventualele probleme putand sa apara la vanzarea pe portiuni, cand va fi vorba de fierul vechi. Sanex a facut si ea pasi importanti. Carbochim a oprit productia de carbura de siliciu, iar Tehnofrig este aproape inexistenta ca poluator.



Pasi importanti in privinta protectiei mediului s-au facut la Armatura, care este cea mai deschisa cooperarii cu Garda de Mediu. Samus Mex Dej si-a “ras” tot ce a avut si a facut ceva absolut nou, la standardele internationale. Interes exista si la combinatul de celuloza Somes Dej, fata de perioada in care proprietarii erau austriecii de la Hovis.



ZC: Ce parere aveti despre organizatiile non-guvernamentale de mediu?



MB: Multe dintre ele sunt numai de fatada, parand ca sunt, mai degraba, “umbrela” unor companii. Cu Greenpeace m-am intersectat prima data atunci cand a fost vorba despre Somes Dej, iar ei spuneau “Hovis spune...”, “Hovis este de parere ca...”.



Mi s-a parut ciudat, mai ales ca, in perioada in care era actionar, Hovis n-a facut nimic la acel combinat, preferand sa il lase in conservare. Cu unele dintre organizatii am avut colaborari bune in privinta organismelor modificate genetic sau gestiunea deseurilor. Cele mai active mi se par Pro Ruralis, Floare de Colt, Clubul Ecologic Transilvania.



ZC: Ce pozitie aveti fata de proiectul Rosia Montana?



MB: Acolo s-au facut numeroase cercetari, studii la studiul de impact. Ministerul Mediului s-a implicat mult in acest subiect. Specialistii se vor pronunta. Ca o remarca personala, nu pot fi de acord ca o resursa din Romania sa fie dusa in alta parte.



Toate depozitele din Cluj sunt depasite



ZC: Cum stam cu depo-zitarea deseurilor in Cluj? MB: E dezastru! Toate rampele din judet sunt aproape de inchidere; nu le mai putem lasa sa functioneze. Noroc ca Bihorul, Clujul sau Salajul stau bine cu colectarea deseurilor, avand contracte cu societati de salubrizare chiar si la sate. E bine ca nu se mai depoziteaza ilegal, e rau ca se aduna maldare tot mai mari de deseuri, la Dej, la Turda.



In Campia Turzii nu se vedea depozitul de deseuri, acum se observa de pe strada! Depozitele sunt depasite total din punctul de vedere al capacitatii. In Danemarca, 70% din deseurile colectate sunt adunate, 20% depozitate si 10% revalorificate. Acolo au si incineratoare de deseuri menajere, si inci-neratoare de deseuri periculoase.



ZC: Si in Cluj cum e?



MB: Consiliul Judetean Cluj trebuia sa ia initiativa si sa faca planurile pentru a strange si deseurile menajere din judetele invecinate. Avem un incinerator de deseuri medicale, care e vorba ca isi va majora capacitatea la 10 tone pe zi. Acum, acolo se aduc deseuri din Satu Mare, Bistrita Nasaud sau Salaj.



In schimb, am inchis crematoriile din spitale, care erau ne-corespunzatoare. Din pacate, utilajul de compactare instalat la Turda nu functioneaza. Noi am zis inca de pe acea vreme: “Suntem prea saraci ca sa impachetam deseurile!”. Am inteles, e un utilaj costisitor, e greu de intretinut, dar, daca tot l-am adus, macar sa functioneze!



Amenda pentru un muc de tigara



ZC: Romanii sunt criticati pentru dezinteresul lor fata de curatenie. La noi, mai tot omul arunca guma de mestecat si mucurile de tigari pe strazi, scuipa pe trotuar.



MB: Sa stiti ca eu am amendat un sofer care a aruncat tigara din masina si asta pentru ca a avut o atitudine sfidatoare fata de organul de control. Am sunat Politia, care l-a oprit la Aiud. Spre surprinderea mea, respectivul a achitat amenda.



Oricum, intentionam sa intreprindem o actiune de control in Cluj-Napoca pentru responsabilizarea cetatenilor, in vederea pastrarii curateniei, unde vom solicita sprijinul politiei si jandarmeriei.



ZC: S-au marit amenzile?



MB: Legislatia s-a schimbat, atat pentru agentii economici, cat si pentru persoanele fizice, in sensul ca limita s-a extins si pentru minim, si pentru maxim. Au venit administratori de firme mici si au zis ca, daca le dam o amenda de 10.000 de lei, trebuie sa le inchida.



Acum, amenda minima pentru agentii economici este de 7500 de lei, in schimb poate sa ajunga pana la 100.000 de lei, iar pentru persoanele fizice este intre 3000 si 10.000 de lei.























332 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri