Arde Valea Muresului

de Ligia Voro     Ziarul de Mures
Miercuri, 19 iulie 2006, 0:00

Prefectul de Mures, Ciprian Dobre
(Foto: )

3.000 de hectare de padure din zona Deda - Rastolita ar putea disparea din patrimoniul statului si din administrarea Directiei Silvice din cauza unor erori judecatoresti. Magistratii Emanuela Hurdugaci si Ioan Garbulet au pronuntat in 2001 doua hotarari ilegale care favorizau Primaria Deda, respectiv Rastolita pentru a li se retroceda cele 6000 hectare de padure solicitate. Gheorghe Mogila, primarul din Rastolita, a fost acuzat de falsificarea de acte fiind sesizat Parchetul de pe langa Tribunalul Mures * Familiile Bethlen si Banffy solicita si ele restituirea acelor terenuri



In 2000, Primariile Deda si Rastolita au inceput primele demersuri pentru a-si recapata padurile pe care sustineau ca le-ar fi obtinut in 1947 dupa reforma agrara. Dupa un sir lung de procese purtate impotriva Comisiei Judetene de aplicare a Legii nr.1/2000, pe care le vom dezvolta mai jos, Primaria Rastolita s-a facut stapana pe aproape 4300 de ha de padure, desi nu detinuse decat in jur de 1500 ha, in timp ce dedenii ar fi fost improprietariti cu 2500 de ha, desi detinusera doar 2100. Decizia instantelor a fost contestata de Directia Silvica Mures, administratorul padurilor.



In prezent, situatia este insa si mai complicata deoarece familiile Bethlen si Banffy, prin casele de avocatura care le reprezinta, au solicitat retrocedarea padurilor exact pe amplasamentele solicitate de cele doua primarii.



Judecata stramba



Judecatoria Reghin, prin hotararile pronuntate de catre magistratii Ioan Garbulet, in prezent judecator al Curtii de Apel Targu Mures, respectiv Emanuela Hurdugaci, in prezent la Tribunalul Mures, au dat castig de cauza in 2001 celor doua primarii.



Interesant este ca judecatorul Ioan Garbulet a pronuntat hotararea favorabila Primariei Deda, prin care aceasta era improprietarita cu peste 2000 de ha, fara sa o motiveze, iar mai mult fara sa isi exercite rolul activ si sa administreze alte probe, asa cum ar fi fost normal, daca actele prezentate de Gavril Pascan, primarul de atunci al comunei, nu erau convingatoare.



Un al fapt care ridica serioase semne de intrebare asupra corectitudinii, dar si legalitatii hotararii pronuntate de Garbulet este faptul ca Directia Silvica, spre exemplu, nu a fost incunostiintata de acest proces, cu toate ca padurile se aflau in administrarea sa.



Prin acest gen de erori judecatoresti s-a ajuns ca Primaria Deda sa obtina terenurile cu vegetatie impadurita fara sa poata proba daca, intr-adevar, a fost vreodata proprietara acelor terenuri, iar, in plus, fara ca instanta sa stabileasca, in cazul in care padurile ar fi fost, intr-adevar, in proprietatea comunei, daca amplasamentele solicitate erau cele date in 1947.



La fel s-a intamplat in cazul Primariei Rastrolita, doar numele judecatorului fiind diferit. Emanuela Hurdugaci.



Reforma agrara devine silvica



Subterfugiul de care s-au folosit ambele primarii a fost ca ar fi primit acele terenuri la reforma agrara din 1947. Doar ca in urma reformei agrare nu s-au facut improprietariri si cu paduri, cedarea acestora urmand sa fie stabilite intr-o lege speciala.



Ceea ce in cazul celor doua primarii, inglobate la acea data in Plasa Deda, nu s-a intamplat, marturie stand documentele solicitate de catre Directia Silvica de la Arhivele Nationale Mures.



Dupa ce Judecatoria a hotarat in favoarea celor doua primarii, Comisia Judeteana, reprezentata in instanta de Gabor Georgica, care, coincidenta, a fost mai tarziu aparatorul Primariei Rastolita, a declarat apel, facand mai mult figuratie in proces, neexercitandu-si dreptul la aparare si incuviintand tot ceea ce a decis instanta.



In acest context, dupa ce au verificat actele doveditoare depuse de cele doua Primarii, Directia Silvica a inaintat procurorului general al Romaniei, la acea data Joita Tanase, o cerere de promovare a recursului in anulare, iar la instantele judecatoresti contestatii la executare.



In 2003, Curtea Suprema de Justitie, titulatura de atunci a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a admis recursul in anulare impotriva sentintei favorabile Primariei Deda, casand hotararea si trimitand cauza spre rejudecare. Curtea Suprema si-a motivat decizia prin faptul ca "instanta nu a procedat la administrarea probelor necesare unei juste solutionari a cauzei".



Mai mult, completul Curtii a aratat ca hotararea a fost pronuntata cu incalcarea dispozitiilor legale referitoare la rolul activ al instantei, ca aceasta nu a fost motivata, "instanta cenzurand in mod superficial atat cererea cu care a fost investita, cat mai ales actele depuse de petent (n.red. Directia Silvica)".



Si Curtea a recunoscut ca din actele dosarului nu a reiesit cu certitudine identitatea dintre suprafetele mentionate in procesele verbale invocate. Instanta suprema a considerat ca judecatorul ar fi trebuit sa dispuna efectuarea unei expertize tehnice si depunerea hartilor de cadastru.



La rejudecare, Directia Silvica a castigat atat in prima instanta cat si in apel, la Tribunalul Mures. In cazul recursului in anulare declarat impotriva hotararii pronuntate in favoarea Primariei Rastolita, instanta suprema a apreciat ca este tardiv introdus.



Primar la Parchet



Lucrurile nu s-au oprit aici. Directia Silvica a sesizat in 2005, prin actiunea promovata de directorul general Cristian Chirtes, Parchetul de pe langa Tribunalul Mures impotriva primarului comunei Rastolita, Gheorghe Mogila, si a reprezentantilor Comisiei Judetene pentru savarsirea de catre acestia a infractiunilor de fals, uz de fals si, respectiv, abuz in serviciu.



In sesizare, in afara de prezentarea probelor impotriva primarului, tilul de proprietate falsificat, Cristian Chirtes si juristul Flueras Susana au aratat ca la fel de vinovata a fost si Comisia judeteana, care cu "sprijinul" fostului jurist Gabor Georgica nu a promovat recurs impotriva hotararii Tribunalului Mures, pe motiv ca aceasta ar fi fost "perfect legala si temeinica".



La fel a procedat acelasi Goergica si in cazul Compesesoratului Kopac Sovata, pe care, daca va mai surprinde, l-a aparat apoi impotriva Comisiei Judetene.



Prefecti cu viziuni diferite



Singurul care a "tergiversat" retrocedarea padurilor a fost prefectul Natea care, pe baza raportului comisiei alcatuite din Ferenczi Petru, secretarul Comisiei Judetene, Lucian Manisor, directorul pre atunci al OJCC, ing. sef Lucian Butiu, ing.



Ioan Barna, Susana Flueras, consilierul juridic la Directia Silvica, in prezenta primarului Gheorghe Mogila si a sefului Ocolului Rastolita, Felician Cotiso Straut, a decis ca Primaria Rastolita poate emite pretentii doar asupra a 1482, 7 ha de padure si nicidecum 4339, fiind emisa in acest sens hotararea nr. 540/L din 10 octombrie 2002, hotarare ramasa insa fara efect.



Grofii se intorc



In urma ramanerii definitive si irevocabile a hotararii prin care Primaria Rastolita a devenit proprietara celor 4300 de ha de padure, Directia Silvica a fost somata sa predea padurile pe amplasamentele solicitate de administratia de pe Valea Muresului.



Intre timp insa, situatia s-a complicat deoarece aceleasi paduri sunt solicitate si de catre urmasii grofilor Banffy si Bethlen, care prin casele de avocatura care le reprezinta le-au pus in vedere reprezentantilor Directiei Silvice Mures sa nu puna in posesie primaria deoarece sunt pasibili de pedeapsa cu inchisoarea, conform prevderilor Legii 247/2001.



Poate situatia pe Vale nu ar fi fost atat de tensionata daca judecatorii si-ar fi facut, asa cum le cerea deontologia profesionala, treaba, iar un functionar al Prefecturii - ne gandim la Gabor Georgica nu si-ar fi aparat propriile-i interese in dauna celor ale statului.



Ar fi interesant de vazut si ce motive au avut procurorii reghineni de a da NUP in cazul primarului Gheorghe Mogila si a reprezentantilor Comisiei Judetene, desi este evident ca procesul nu a fost corect, iar Rastolita, cu toate ca nu avem nimic impotriva dreptului la proprietate al administratiei locale, atata vreme cat acesta ar fi legal, nu ar fi primit terenurile daca recursul in anulare nu ar fi fost promovat cu intarziere.



"Au fost doua sesizari penale impotriva mea, una depusa la PNA, iar cealalta la Parchet, una a fost respinsa, iar cealalta a fost solutionata cu NUP. Acum, ca sa intinda coarda, au cerut constatarea nulitatii absolute a hotararii definitive si irevocabile. Sunt interese mari la mijloc, tot o taraganeaza pana retrocedeaza padurile familiei Banffy", Gheorghe Mogila, primarul comunei Rastolita



"Au fost cel putin doua comisii conduse de secretarul general al Prefecturii, domnul Ferenczi Petru care a verificat actele doveditoare. Tot ce s-a putut proba, s-a retrocedat. Cam 1400 si ceva de ha au putut fi dovedite. Paralel cu aceasta actiune, Primaria Rastolita a dat in judecata Comisia Judeteana si a castigat dreptul la cele peste 4000 de ha. Dar noi trebuia sa avem o dovada.



In mod corect am emis titluri doar pe ce se putea dovedi", Ovidiu Natea, ex-prefect de Mures



"Avem o sentinta definitiva si irevocabila. Noi am atacat cu recurs, ne-a fost respins, iar acum suntem somati sa le punem la dispozitie amplasamentele. Pe de alta parte, casele de avocatura Rozsa& Rozsa si Bejenaru Company din Cluj-Napoca, reprezentantii familiilor Bethlen si Banffy, ne-au pus in vedere sa nu retrocedam padurile, sub sanctiunii inchisorii.



Suntem intre ciocan si nicovala, conform Legii nr. 169 trebuie sa ne oprim pana la solutionarea tuturor cererilor. Primariile nu prea aveau actele in regula, iar proprietarii au venit cu CF exact pe amplasamanetul solicitat de primarii ", Cristian Chirtes, director general al Directiei Silvice Mures.




















596 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi