ZIUA de Cluj: Domnule presedinte, astazi, la Cluj, se inaugureaza Oficiul Teritorial Cluj-Napoca al Agentiei pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie. Care este avantajul pentru IMM-urile clujene?

Eugen Ovidiu Chirovici: Initial, Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie nu dispunea de o retea teritoriala, si, din aceasta cauza, era destul de greu pentru intreprinzator sa acceseze programele agentiei sau sa beneficieze de consultanta aferenta pe care noi o oferim, in sensul ca trebuiau sa bata drumul Bucurestiului.

Acesta a fost un prim considerent pentru care, in ultimul an, am incercat sa dezvoltam aceasta retea teritoriala pentru IMM-uri. Un al doilea considerent tine de speranta noastra ca raspunsul UE va fi favorabil.

Din 1 ianuarie 2007, vom deveni membri ai UE, deci va exista posibilitatea accesarii unor fonduri si acest proces al accesarii fondurilor europene implica o retea nationala care, la randul ei, implica si autoritatile locale, adica o descentralizare, dar si o impletire a responsabilitatilor centrale cu cele locale, pentru ca gradul de absorbtie al fondurilor sa creasca.

ZIUA de Cluj: In acest context, al integrarii europene, cum vedeti evolutia domeniului IMM-urilor in Romania?

E.O.C.: Politica comunitara, si ma refer aici la aspectele economice, are cateva coordonate fixe. Cateva coordonate ale politicii fiscale, de tarife etc. Restul, insa, este lasat la latitudinea guvernelor nationale. Nu va fi, deci, un medicament miraculos, ori un perpetuum mobile care va produce bunastare.

Ca si pana acum, va depinde foarte mult de traseul Romaniei in cadrul comunitar si de prestatia administrativa de la Bucuresti. Dincolo de acele coordonate fixe, exista libertatea deplina a administratiei nationale sa decida coordonatele politicii economice. Exista motive de optimism, precum si de pesimism.

De exemplu, s-a rezolvat, oarecum, problema finantarii, este mai usor sa obtii un credit pentru un IMM decat in urma cu patru-cinci ani, pe fondul macrostabilizarii, dar partea goala a paharului este ca dobanzile raman de trei ori mai mari decat in Franta si Germania.

Ceea ce inseamna ca intreprinzatorul roman trebuie sa aiba, aritmetic, o productivitate de trei ori mai mare ca acolo, ceea ce e imposibil. Daca ne uitam in indicatorii de productivitate a muncii in Romania, sunt domenii unde acest indicator este si de o suta de ori mai mic decat in vest. De o suta, nu de doua-trei ori.

De aceea, toata lumea trebuie sa fie constienta ca intram in cea mai concurentiala si exigenta piata din lume.

“Neamtul nu-si schimba singur priza, chiar daca stie”

ZIUA de Cluj: Vorbeati de un segment al IMM-urilor care nu este foarte dezvoltat la noi, dar care are premise de dezvoltare dupa integrare. Ma refer la IMM-urile de consultanta.

E.O.C.: De consultanta si de servicii, in general. Haideti sa va dau un exemplu mai plastic. Romanul isi schimba, traditional, becul si priza singur, pentru ca asa era el obisnuit, nu neaparat pentru ca e specialist.

Neamtul nu-si schimba singur priza, pentru ca ora aceea pe care o petrece reparand o priza e suficient de bine platita, in domeniul lui, ca sa cheme un specialist sa i-o schimbe, nu ca n-ar putea el.

Si la noi, pe masura ce s-a creat o clasa de mijloc, cu venituri semnificative, ma refer la patronat si la salariatii mai bine platiti, din sistemul bancar ori de asigurari, a aparut si o piata de desfacere pentru aceste servicii. Observati cum se dezvolta, incepand de la organizarea de nunti, la Mos Craciun, ca sa ma refer la cele mai mici, pana la cele mai sofisticate, cele financiare.

In urma cu zece ani, nu puteai sa vorbesti de “personal banking” in Romania, pentru ca nu era nimeni. Erau cativa, care aveau milioane de dolari. Acum, la nivelul Bucurestiului sunt zece mii de persoane care au venituri suficient de semnificative incat bancile sa-si dezvolte acest serviciu.

Eu cred ca, fara o retea extrem de puternica de agentii de consultanta capabile sa ofere suportul de consultanta firmelor, nu vom reusi sa marim gradul de absorbtie al fondurilor europene. Sunt 50000 de potentiali beneficiari ai acestor fonduri in Romania. Sunt 50000 de IMM-uri, primarii, prefecturi s.a.m.d.

Cred ca este o greseala de abordare sa-i facem doctori in integrare pe toti acesti 50000 de intreprinzatori. E ca si cum ne-am propune, in ideea ca se imbolnavesc de gripa, sa-i facem medici pe toti, ca sa se poata trata singuri. Nu, ideea e sa se duca la doctor si sa se faca bine. Sa spunem ca un intreprinzator este specialist in domeniul imobiliar.

Nu neaparat va sta sa studieze saptamani sau chiar luni ca sa invete sa faca un proiect, in loc sa se duca la o agentie de consultanta competenta.

ZIUA de Cluj: Sa ne referim la capacitatea de absorbtie si din perspectiva regiunilor. Avem cele opt regiuni de dezvoltare. Considerati ca se poate continua cu acestea, ori trebuie altceva?

E.O.C.: Aceasta e o conceptie care implica o anumita strategie guvernamentala si o anumita optiune politica. Ceea ce stiu din experienta Agentiei pentru IMM-uri este ca ar trebui o responsabilizare a autoritatilor locale, pana la nivel de comuna si sat, fara de care nu vom reusi sa rezolvam problema absorbtiei de fonduri.

Haideti sa presupunem ca, la Bucuresti, vor fi 100 de intelepti extrem de bine pregatiti. Ei nu vor putea sa lucreze fara aceasta retea bine pusa la punct. Noi vorbim de oficii. Putem vorbi despre Agentia de plati integrate pentru agricultura. Fara aceste retele teritoriale, cu oameni competenti, nu vom reusi. A avea aceste retele, inseamna, in primul rand, sa pregatesti acesti oameni.

Ei nu pot deveni, peste noapte, specialisti. Fie ca este vorba de prefecturi, de primarii ori organizatii locale, inseamna sa ai oameni pregatiti, care stiu cum sta problema cu fondurile europene. Altminteri, degeaba vom avea totul pregatit la Bucuresti, daca se blocheaza lucrurile in teritoriu.

Multi dintre beneficiarii fondurilor structurale, si dau ca exemplu mediul, vor fi prefecturile, primariile, comunitatile locale. Daca acolo nu ai specialistul, in teritoriu, e ca si o retea de calculatoare in care nu functioneaza conexiunea intre aceste calculatoare. Asta avem de facut: sa gasim acei oameni, sa-i pregatim. Ideal ar fi ca, pe 1 ianuarie 2007, acesti oameni sa fie cu arma la picior.

Trebuie sa fim inovativi

ZIUA de Cluj: Despre aceasta pregatire a oamenilor se vorbeste de patru-cinci ani...

E.O.C.: Nu. Acum patru-cinci ani se vorbea doar despre integrare, ca o constanta a politicii externe. Se vorbea despre coordonatele politice si economice, insa aceste discutii au fost, foarte mult timp, retorice. Realmente retorice. Acum, insa, nu mai putem vorbi despre retorica.

Noi trebuie sa vorbim in alti termeni, in sensul in care, cel care face un proiect, are o inovatie este eligibil pentru programul X. Daca nu are o inovatie, nu este eligibil, chiar daca trebuie sa-si cumpere un tractor sau o freza noua si are un plan de afaceri rezonabil.

De aceea, trebuie sa coboram de la nivelul unei retorici nesemnificative la nivelul foarte concret al pregatirii acestor oameni.

ZIUA de Cluj: Dupa ce ati elaborat Carta IMM-urilor, cum sta, la acest capitol, Romania fata de tarile care s-au integrat in UE in ultimul val?

E.O.C.: Depinde despre ce indicatoare vorbim. Peste tot in Europa, inclusiv in tarile la care faceti referire, 99% reprezinta microintreprinderi si IMM-uri, conform definitiei europene. Adica, pana la 250 de angajati si pana la 50 de milioane de euro cifra de afaceri.

Daca ne uitam la indicatori cum ar fi, de exemplu, contributia la produsul intern brut si locuri de munca, iarasi ne situam destul de aproape de tarile de care m-ati intrebat.

Unde stam prost? In primul rand, ponderea exportului este foarte mica, ceea ce dovedeste lipsa de forta reala si tot slab ne situam la productivitatea muncii, care e foarte scazuta, din motive ce tin de evolutia Romaniei in ultimii 16 ani. Am avut un start mult mai slab decat Cehia, Polonia ori Ungaria, unde reformele erau pornite, deja, din anii 80, si exista o acumulare de capital onesta.

Abia din ultimii patru-cinci ani putem vorbi despre o stabilizare macroeconomica clara si despre evitarea unor derapaje de tipul pomenit, asa incat intreprinzatorii au inceput sa se mai incropeasca. Referindu-ne la Polonia, Ungaria si Cehia, avem toate motivele sa presupunem ca erau mult mai bine pregatite decat noi. Onest vorbind.“Va fi tot mai rau”

ZIUA de Cluj:Care ar fi problemele cele mai grele cu care se pot confrunta, dupa integrare, IMM-urile romanesti, in afara factorului uman, adica a managerilor slab pregatiti?

E.O.C.: Aceasta problema, a managerilor, se va agrava. Una dintre cele mai importante probleme pe care o intalnesti, de la fabricatii de oale pana la bancheri, este lipsa de personal. Am pierdut imens din punct de vedere uman, caci te trezesti ca vrei sa demarezi investitii, dar nu mai gasesti oameni, din pricina emigrarii masive.

Vestea si mai proasta este ca va fi tot mai rau, caci oportunitatile pe care ti le creaza o piata libera a muncii vor atrage tot mai multi romani bine pregatiti, specializati, in conditiile in care salariile de acolo vor fi mult mai mari. Deci, trebuie sa cream o politica fiscala de asa natura incat sa permita lefuri rezonabile.

Altminteri, chiar ramanem fara forta de munca, si ultimul care pleaca stinge lumina. Oamenii foarte bine pregatiti vor pleca, de aceea trebuie sa-i cointeresezi material, nu facand apel la patriotism ori mai stiu eu ce lozinci. Ma refer, in primul rand, la tineri. Am discutat cu studentii, prin universitati, si pot sa va spun ca e foarte trist sa constat ca 80% au ca tinta foarte clara sa plece.

Si e firesc, daca ne gandim ca acolo pot obtine un venit de 2000 de euro, pe cand in Romania doar 500 de euro, sa spunem. Un alt risc este sa fii concurat pe propria ta piata. Pana acum, concurentul era vecinul, care facea scaune, ca si tine. Acum, o firma anonima din China ori din Uniunea Europeana, iti poate deveni concurent. Participa la licitatii.

Se organizeaza o licitatie pentru salubrizare, de exemplu, si vin si ei cu o anumita expertiza si o anumita experienta. Sa ne ducem noi peste ei, va fi mai greu, pentru ca noi nu am avut o politica, in ultimii 16 ani, de penetrare pe alte piete.

Sunt foarte putine firme romanesti care fac afaceri in spatiul comunitar, in comparatie cu cehii ori polonezii, care s-au miscat mult mai repede si au patruns pe piete, inclusiv la noi acasa. Cred ca va trebui sa ne aparam propria piata mult mai darz decat pana acum. Iar aceasta inseamna competitivitate, inseamna calitate.

ZIUA de Cluj: Si nu numai, pentru ca, dupa aderare, vor mai cadea ceva bariere...

E.O.C.: Mai raman ceea ce numim noi bariere extra-tarifare. Sa va dau un exemplu plastic. Ca sa exporti o papusa in Regatul Unit al Marii Britanii, produsul trebuie sa indeplineasca inca o suta de criterii extra-tarifare. Rezistenta la rupere a parului papusii, ca sa nu-l bage copilul in gura, sa nu fie urata, sa se sperie si sa viseze urat noaptea s.a.m.d.

Aceste bariere sunt facute in mod evident, sunt consacrate, pentru a descuraja concurenta. Lupta aceasta, pentru pastrarea pietei se duce prin metode mai inteligente, prin aceste bariere extra-tarifare. Eu spun ca numai masinile rosii ori cu sunetul claxonului de atatia decibeli le iau.

Noi nu avem o politica din aceasta, mai nuantata, care nu incalca principiile concurentei, dar, in acelasi timp, iti projeaza piata.

ZIUA de Cluj:Cum influenteaza activitatea IMM-urilor ultimele modificari ale Codului Fiscal?

E.O.C.: Noi, agentia, am reusit sa castigam o batalie, pe care am dus-o singuri, la un moment dat, si anume sa se pastreze posibilitatea firmelor de a opta in ceea ce priveste impozitul. Am considerat ca am castigat batalia, chiar daca agentiile de consultanta, de exemplu, au fost scoase din aceasta prevedere.

S-a considerat ca este imoral ca cineva care investeste in industrie sa plateasca 16% impozit, iar o agentie de consultanta, care poate realiza profituri semnificative sa plateasca doar 2 ori 3%. Noi doream sa-i protejam, in pledoaria noastra, chiar pe cei mici, pe cei care au un chiosc, un atelier de reparatii, si am reusit.

Ramane de rezolvat problema cea mai grava, ridicata de societatile comerciale de la noi, si anume costul locului de munca, care, la ora actuala, este cel mai mare din Europa.

Sigur ca exista constrangerile bugetare aferente, sigur ca cota unica a insemnat o renuntare la niste venituri care au ramas la firme si la oameni, dar, cred eu, urmatoarea etapa trebuie sa fie o relaxare fiscala, pe costul locului de munca. Desigur, tinand cont de constrangerile bugetare care sunt, si care vor fi si in 2007.

Eu sper ca bugetul pe anul 2007, care se va intocmi la toamna, sa aduca o veste buna si in acest domeniu, o reducere a presiunii fiscale pe locul de munca, undeva intre doua si patru puncte procentuale.