Prin Decretul lege 358 din 1948. Propunerea legislativa prevede ca in termen de sase luni de la intrarea in vigoare a acestei legi, bisericii greco-catolice sa-i fie retrocedate bisericile catedrale, vicariale si protopopiale, iar in termen de un an de la intrarea in vigoare a legii, sa-i fie retrocedate manastirile, bisericile simbol, precum si bisericile din centrele urbane.
Sinodul Permanent al Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolica, intrunit ieri la Cluj-Napoca, in sedinta extraordinara, a analizat situatia generata de comunicatul Sinodului Mitropolitan Ortodox al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, precum si declaratiile din mass-media facute de unii reprezentanti ai Statului Roman.
Ca urmare a acestei analize, Sinodul considera ca dupa mai bine de 16 ani de la instituirea democratiei in Romania, Statul Roman tergiverseaza retrocedarea lacasurilor de cult, confiscate in mod abuziv in perioada comunista.
Astfel, membrii Sinodului au opinat ca lipsa de decizie a Statului Roman, precum si ineficienta intalnirilor Comisiei Mixte de Dialog cu reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane, au facut ca unele lacasuri de cult, care au apartinut Biserici Romane Unite cu Roma, Greco-Catolica, in acest rastimp, sa fie demolate, stramutate sau demontate.
Pentru a recupera lacasurile de cult pe care le-a detinut inainte de 1989, Sinodul condus de PF Lucian Muresan, Arhiepiscop Major de Alba-Iulia si Fagaras, a hotarat realizarea unei propuneri legislative pentru proiectul de lege privind retrocedarea lacasurilor de cult confiscate de Statul Roman prin Decretul 358 din 1948.
Propunearea legislativa prevede ca in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a legii, sa-i fie retrocedate bisericii greco-catolice bisericile catedrale, vicariale si protopopiale, iar in termen de un an sa-i fie retrocedate cultului greco-catolic manastirile, bisericile simbol si bisericile din centrele urbane.
Precizam ca Sinodul Mitropolitatn al Bisericii Ortodoxe Romane a cerut o lege speciala in cazul sau pentru a se evita conflictele dintre ortodocsi si greco-catolici si pentru a se mentine “pacea sociala”.
Precizam de asemenea ca numeroase cadre universitare si membri marcanti ai societatii civile din Romania dezavueaza demersul Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului.
Disputa patrimoniala -referitoare la biserici si case parohiale - dintre Biserica Ortodoxa Romana si Biserica Greco-Catolica, constituie in opinia unor membri marcanti ai societatii civile, o abordare inadecvata, unilaterala a chestiunii proprietatilor bisericesti confiscate de regimul comunist.
Reamintim ca presedintele PD, Emil Boc, a afirmat ca daca lucrurile nu se vor solutiona pe cale amiabila, atunci se va gasi o solutie legislativa care sa porneasca de la numarul de enoriasi existent in Romania
