Atmosfera Cetatii

de Narcis Martiniuc     Zi de Zi
Joi, 27 iulie 2006, 0:00

(Foto: Zi de Zi)

Cu doua zile inainte de Festival, numarul de turisti straini pare a fi in crestere. Poate mai ales datorita faptului ca ne aflam in plin sezon turistic de vara. Sunt tot mai numeroase grupurile de turisti japonezi si americani, care par a consuma arta pe banda rulanta, ca pe un produs comercial.



Traseele parcurse de straini tind sa devina deja clasice: Turnul cu Ceas - Casa Vlad Dracul - Casa cu Cerb - Biserica Evanghelica si Piata Cetatii - Pasajul Scarilor- Biserica din Deal. Eventual, la coborare se viziteaza cateva dintre turnuri, insa asta depinde de competentele de care da dovada ghidul grupului.



O alta categorie de turisti sunt cei curiosi, cei care cauta dincolo de ceea ce-ti poate oferi un ghid de buzunar. Solitari sau in grupuri mici, acestia cauta periferiile cetatii, zonele de verdeata care imbraca vechile ziduri, casele vechi solitare, strazile cu putini trecatori. Nu de multe ori ii vezi, curiosi, inspectand ganguri ce par ciudate sau unghere ce au, pentru ei, un potential mister.



In Piata Cetatii este posibil sa fii intampinat de cativa pusti vorbitori de engleza, germana sau italiana, care pentru 50 euro iti arata " unde sa mergi si ce merita sa vezi". Daca vrei ca ei sa te acompanieze ca si ghizi, pustii cer 100 euro! La primele proteste insa sunt dispusi sa reduca drastic suma.



Astfel,pentru 10 euro poti afla orice informatie comerciala - mai ales totul despre printul Dracula la Sighisoara - iar pentru 20 iti poti lua un pusti pe post de ghid "neoficial". Asta daca esti strain. Din observatiile noastre, putini straini se lasa atrasi in astfel de afaceri.



Arta pe strada



Artistii strazii (pictori, vanzatori de suveniruri) sunt integrati in peisajul deja consacrat al cetatii. Reactiile lor sunt pe masura implicarilor emotionale ale potentialilor cumparatori. Altfel reactioneaza un artist vanzator in fata unui grup imens de japonezi, si altfel se raporteaza la doi-trei romani nehotarati.



Impresia pe care ti-o lasa lumea din cetate este una destul de buna din punct de vedere turistic. Lucrurile par sa se miste din ce in ce mai bine din punctul asta de vedere si-n Romania. Cel putin la Sighisoara.



Localurile si pensiunile



Terasele si barurile sunt de obicei pline, mai ales cele cu "rezonanta istorica". La Casa Vlad Dracul grupuri bine organizate de turisti americani, nemti sau japonezi isi iau regulat cina sau dejunul in celebra camera ce poarta fresca medievala a voievodului Vlad Dracul, a sotiei acestuia si al primarului de atunci al Sighisoarei.



Danny, ospatar la Casa Vlad Dracul, insista pe importanta pastrarii mitului Dracula, legat de Sighisoara. "Daca pierdem asta, nu mai vin atatia turisti. Turismul este de fapt un business". Aflam ca sunt turisti straini care chiar cred in mitul lui Dracula. " Mai ales americanii cred", spune Danny. "Multi ma intreaba daca am vazut vampiri, sau daca l-am vazut chiar pe Dracula.



Si le spun ca da, dupa ora 12 noaptea incepe sa bantuie. Atunci vor sa-l vada si ei. Le spun insa ca pe la ora aia noi inchidem si, in plus de asta, nu vrem sa se sperie. Chestia asta prinde foarte bine, mai ales la americani, cum am mai spus".



Pentru comparatie, alti patroni de terase sau de pensiuni din cetate sunt refractari la Dracula. Pentru unii sefi de pensiuni, tot turismul dezvoltat in jurul lui Dracula sufera de un kitsch inadmisibil. "Sighisoara n-are nici o legatura cu Dracula, nici cu Vlad Tepes", ne spune un patron de pensiune din Cetate. "Ar trebui sa descoperim vechile legende ale cetatii, cele autentice. Se stie ca Sighisoara a fost o cetate saseasca. Insa sasii plecand, s-a produs un element de discontinuitate istorica. Asa ca acum se poate spune orice despre Sighisoara. Noi ar trebui insa sa redescoperim vechea istorie a cetatii".



In ceea ce priveste pensiunile, se observa accentuarea elementului originalitate la multe din ele. Fatadele, camerele, decorurile se vor rustice sau cu accente de arta gotica sau baroca. Asa ca interioarele pot fi mai sobre, dar cu un mobilier ce imita arta sec. XIV-XV, sau mai aproape de arta contemporana.



In concluzie, Cetatea Sighisoarei incearca sa ofere originalitate si sa-si gaseasca propriul drum turistic. Inceputul a fost deja facut cu cativa ani in urma. Viitorul va demonstra locul pe care-l va ocupa Sighisoara in ansamblul cetatilor medievale europene.
























53 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri